Amenajarea Bazinului Hidrografic al Râului Lotru

Introducere

Apa reprezinţă un element esenţial atât pentru existenţa vieţii cât şi pentru dezvoltarea socială şi economică a umanităţii. Prezenţa apei în teritoriu şi răspândirea ei a determinat în decursul timpului, geografia economică şi socială a lumii, cursurile de apă putând fi comparate cu adevărate artere ale dezvoltării umanităţii. La nivel global este binecunoscut ca accesibilitatea resursei se apă dulce variază mult în funcţie de poziţia geografică, iar condiţiile naturale şi activităţile umane afectează calitatea şi cantitatea acesteia.

În categoria resurselor naturale, apa de bună calitate reprezintă un element de o importanţă majoră pentru societatea umană, ea îndeplinind funcţii vitale şi de neînlocuit în activitatea biologică şi economico-socială, precum şi în asigurarea echilibrului ecologic al Terrei. Astfel acţiunile de protecţie şi control a calităţii apei precum şi folosirea responsabilă a resurselor hidrice se dovedesc a fi de o reală necesitate. În acest sens, adoptarea Directivei Cadru Apă stabileşte ca principale obiective:

- Extinederea sferei de cuprindere a protecţiei apelor la toate tipurile de apă (de suprafaţă, subterane şi tranzitorii);

- Realizarea unei „stări bune” a tuturor apelor, până la un termen limită prestabilit;

- Gospodărirea apelor la nivelul bazinelor hidrografice;

- Utilizarea unei „abordări combinate” care presupune impunerea unor valori limită pentru emisii şi a standardelor de calitate a apei;

În cadrul unui bazin hidrografic, apele constituie atât un ecosistem acvatic complex cât şi sursă primară pentru dezvoltarea economico-socială, putând fi utilizată pentru numeroase folosinţe, de la navigaţie şi alimentare cu apă până la producerea de hidroenergie şi agrement. Pentru a putea atinge un număr cât mai mare de folosinţe pe parcursul râurilor au fost construite baraje, diguri, ecluze şi alte ecluze hidraulice inclusiv acumulări hidroenergetice de volum insemnat amplasate chiar pe cursurile principale ale râurilor.

Aceast scurtă sinteză constituie o prezentare a amenajării bazinului hidrografic al râului Lotru, binecunoscut ca unul din cele mai bine amenjate cursuri de apă interioare ale României, cu domeniile de utilizare a apei din bazin, dar bineînteles cu accentul pus pe activitatea de producere a energiei electrice în hidrocentrale.

2. Cadrul natural

2.1 Aşezarea geografică

Bazinul hidrografic al Lotrului este situate în totalitate în zona montană a Carpaţilor Meridionali, în grupa Parâng, unde pe o suprafaţă de 1024 kmp, râul Lotru, cu o lungime de 76 de km işi adună afluentţii, drenând nordul Masivului Parâng, sudul Munţilor Lotrului, nordul munţilor Căpăţânii şi Munţii Latoriţei în totalitate. Fiind în totalitate o vale montană în regim natural, râul Lotru are un debit mediu multiannual de 20 mc/s.

2.2 Geologia

Valea Lotrului se suprapune unei zone alcătuite în principal din roci metamorfice şi secundar roci intrusive şi sedimentare. Întreaga entitate hidrogeomorfologică se suprapune peste mai multe unităţi structurale: Pânza Getică, Autohtonul Danubian, Zona de Solzi, Unităţile Supragetice, Depresiunile Intramontane Loviştei şi Vidra şi Depresiunea Getică.

Prezintă importanţă deasemeni desfăşurarea Faliei Brezoiului care trece pe la poalele Muntelui Cozia şi se continuă spre Gruiul Vulturesei pănă dincolo de Malaia, unde işi pierde din reprezentativitate, şi care are o lungime de circa 80 km şi un pas estimate la aproximativ 1000 m.

2.3 Relieful

Relieful se caracterizează prin varietate, impusă de condiţiile litologice, structurale şi tectonice. Deşi în general relieful pare destul de monoton, acesta apare zvelt şi spectaculos în ariile glaciare şi carstice.

Relieful glaciar este dezvoltat la obârşia râurilor Lotru şi Latoriţa, cât şi la obârşia unor afluenţi mai mici cum sunt: Steaja, Balindru. Fără reţineri, relieful glaciar este cel mai spectaculos din tot bazinul hidrografic. Muchiile înguste (crestele sau custurile aşa cum sunt denumite), vârfurile ascuţite, circurile glaciare, trenele de grohotiş fac din acesta un peisaj minunat, ferit în mare parte de către activitatea umană. Este inlcus aici sectorul situat în amonte de Obârşia Lotrului, unde gheţarii pleistoceni au sculptat numeroase circuri glaciare: Gâlcescu, Iezerul, Zănoaga Mare, Găuri, care în prezent catonează numeroase ochiuri de apă.