Cuprins
- CAP 1 Date generale JUDETUL NEAMT pg 2
- 1.1. Cadrul natural pg 2
- 1.2. Date statistice pg 8
- 1.3. Date istorice pg10
- CAP 2 Date generale PIATRA NEAMT pg 13
- 2.1 Asezare geografica pg 13
- 2.2 Clima pg 15
- 2.3 Flora si fauna pg 15
- 2.4. Cai de acces pg 16
- 2.5. Istoricul orasului pg 16
- CAP 3 Ce a fost PIATRA NEAMT... pg 20
- 3.1. Complexul medieval din centrul orasului pg 20
- 3.2. Turnul lui Stefan cel Mare pg 21
- 3.3. Muzeul de Istorie pg 21
- 3.4. Muzeul de arta eneolitica Cucuteni pg 22
- 3.5. Muzeul de arta pg 22
- CAP 4 Ce este PIATRA NEAMT pg 23
- 4.1 Colectarea si prelucrarea selectiva a deseurilor pg 23
- 4.2 Inlocuirea mobilierului stradal pg 24
- 4.3 Reabilitarea fatadelor blocurilor pg 24
- 4.4. Investitii sociale-locuinte de necesitate pe STR. MUNCII pg 26
- 4.5. Modernizarea transportului public de calatori pg 26
- 4.6. Piata de flori pg 12
- 4.7. Infrastructura de drumuri si utilitati pg 28
- 4.8. Locuri de recreere si spatii de joaca pentru copii pg 29
- 4.9. Strandul Tineretului pg 30
- 4.10. Reamenajare Stadion Municipal pg 32
- 4.11. Modernizarea Pieţei Centrale – Sf. Gheorghe pg 33
- 4.12. Instalaţie transport pe cablu pe Muntele Cozla pg 34
- 4.13. Telegondola pg 34
- 4.14. Telescaunul pg 36
- 4.15. Partiile de schi pg 37
- 4.16. Alte facilitati pe muntele COZLA pg 38
- 4.17. Serviciul de iluminat public în municipiul Piatra Neamţ pg 39
- CAP 5 Ce va fi PIATRA NEAMT pg 40
- 5.1. Traseu turistic pe muntele Pietricica pg 41
- 5.2. Instalatie de transport pe cablu intre Pietricica si Cozla pg 42
- 5.3. Piatra Neamt MALL pg 44
- 5.4. Complex sportiv şi sala polivalenta de 4.000 de locuri pg 45
- 5.5. Reamenajare Curtea Domneasca pg 46
- 5.6. Amenajarea complexǎ a pârâului Cuiejdi pg 47
- 5.7. Amenajarea turistică a ariei naturale protejate lacul Cuejdel pg 48
- 5.8. Amenajarea traseelor de drumeţie din jurul Piatra Neamţ pg 48
- 5.9. Modernizare căi de acces spre Piatra Neamţ pg 48
Extras din proiect
1. DATE GENERALE JUDEŢUL NEAMŢ
1.1.CADRUL NATURAL
Suprafaţa - 589.614 ha din care:
- agricolă-283.789ha(arabil-170.473ha;păşune-39.394 ha; fâneţe - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha)
- păduri - 261.330 ha
- ape, bălti - 10.374 ha
- alte suprafeţe - 34.122 ha
Aşezare
Cu un teritoriu în suprafaţă de 5.896 km2, judeţul Neamţ este situat în zona central-vestică a Moldovei. Prin amplasarea sa, judeţul Neamţ se învecinează:
- la nord cu judeţele Suceava şi Iaşi
- la est cu judeţele Iaşi şi Vaslui
- la sud cu judeţul Bacău
- la vest cu judeţele Harghita şi Suceava
Reprezentând 2,5% din suprafaţa totală a ţării, respectiv locul 18, încadrându-se în categoria judeţelor mici, este străbătut de cursul mijlociu al râurilor Bistriţa şi Siret.
Partea de est a judeţului este strabătută de magistrala rutieră şi feroviară care face legătura Capitelei ţării cu nordul Moldovei, iar ramificaţiile acesteia spre vest asigură legătura cu zona Ardealului.
Geologia
Evoluţia în decursul erelor geologice a dus la existenţa în prezent a trei unităţi morfostructurale cu alcătuire geologică:
- unitatea montană cristalino – mezozoică
- unitatea subcarpatică neogenă
- unitatea de platformă de vârstă mai recentă
Relieful
Relieful are în ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu faţada orientată spre est: partea vestică o formează culmile înalte ale munţilor (800 - 1907 m), după care urmează treptele descrescătoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podiş (400 - 450 m) şi luncile joase (100 - 200 m). Munţii, cu o suprafaţă de 2653 km2, reprezintă 45% din suprafaţa totală a judeţului, iar dealurile şi podişurile 55%, cu o suprafaţă de 3245 km2.
Munţii au forma unor culmi şi platouri cu vârfuri izolate, puternic fragmentaţi de văi adânci, incluşi în întregime Carpaţilor Orientali- grupa munţilor Bistriţei Moldoveneşti şi cuprind: munţii Bistriţei, Ceahlău, Hăşmaş, Tarcău şi Stânişoarei.
Dealurile subcarpatice formează o fâşie continuă de la nord la sud, lată de 15 km incluzând depesiunile subcarpatice Neamţ, Cracău - Bistriţa şi Tazlău ce se individualizează ca nişte câmpii colinare de-a lungul văilor, intens cultivate.
Culoarele de vale ale Siretului, Bistriţei şi Moldovei ocupă un loc aparte în relieful judeţului având aspectul unor câmpii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.
Clima
Întâlnim două tipuri de climă aproximativ în proporţii egale: în jumătatea vestică un climat specific montan, iar în restul teritoriului un climat temperat continental puternic influenţat de masele de aer din est.
Reţeaua hidrografică
Judeţul Neamţ dispune de importante resurse de apă de suprafaţă şi subterane.
- Ape de suprafaţă - întreaga reţea hidrografică ce drenează teritoriul judeţului aparţine râului Siret şi principalilor săi afluenţi Bistriţa şi Moldova la care se adaugă râurile Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdi.
- Ape subterane - Regimul şi răspândirea lor sunt determinate de condiţiile structural - litologice şi de etajarea principalelor condiţii fizico - geografice, cele mai bogate pânze freatice fiind cuprinse în complexul luncilor şi teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistriţa, Cracău, Ozana.
- Lacuri - Lacurile constituie un element nou în peisajul geografic al judeţului având nivelul influenţat de regimul de funcţionare al hidrocentralelor, ele se desfăşoară pe valea Bistriţei: Izvorul Muntelui, Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei.
Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajarea Teritoriului Municipiului Piatra Neamt.doc