Amenajări turistice - Stațiunea Sinaia

I. CONSIDERATII GENERALE

• Localizare

Pozitionata central in cadrul Romaniei, Sinaia este o statiune montana foarte cunoscuta si apreciata situata intre orasele Ploiesti si Brasov. Statiunea Sinaia este asezata pe Valea superioara a raului Prahova, in plina zona carpatica, la poalele Muntilor Virful cu Dor si Piatra Arsa. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti, la 49 km de Brasov, la 340 Km de Constanta. Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine nordica si 25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica.

Altitudinea variaza de la un capat la altul al orasului: 767 m in cartierul Izvor, 798 m in

zona Garii, 845 m in Parcul Dimitrie Ghica, 860 m la Manastirea Sinaia, 970 m la Castelul

Peles, 980 m la Foisor.

Localitatea este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor si se intinde, in partea de nord, pana la locul numit Gura Padurii, unde se afla Hanul Vadul Cerbului, iar spre sud, pana dincolo de Valea Izvorul Dorului, unde in deceniul al noulea al acestui secol s-a ridicat cartierul Platoul Izvor.

Cu exceptia cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice, a unor cladiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova. Muntii Bucegi, situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. In est, Muntii Garbova se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Celelalte doua masive muntoase, Bucegii si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km. Vilele cochete si originale prin arhitectura lor ca si numeroasele hoteluri moderne, dau localitatii infatisarea unei adevarate statiuni turistice de interes national si international.

• Acces

Sinaia este accesibila turistilor cu microbuzul sau masina persoanala pe Drumul National 1, precum si cu avionul, sau cu trenul.

1. cu avionul – cel mai apropiat aeroport este “Henri Coanda” din Otopeni, la o distanta de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaza majoritatea zborurilor spre/din Romania.

2. cu microbuzul – numeroase linii de microbuz trec prin Sinaia, fie cu traseu lung (ex. Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga – Campina).

3. cu autoturismul propriu–Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este D.N.1, care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de laTirgoviste prin localitatilePucioasa,Fieni,Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si Stadionul orasului.

4. cu trenul – pe ruta Bucuresti – Brasov circula numeroase trenuri accelerat,rapid si intercity care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a orasului, situata intre raul Prahova si D.N.1 (E60), aproximativ in fata Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala cat si in Halta Sinaia Sud. De asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia.

II. CADRUL NATURAL

• Geologie

Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal de directie N-S, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, asezate în transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, în cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee.

Către marginea răsăriteana a masivului, în portiunea inferioară a versantului prahovean, conglomeratele de Bucegi se reazemă pe formatiunile flisului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum si depozite marnoase si grezoase.

*Profil geomorfologic transversal peste Valea Prahovei – zona Sinaia 1 – gresii masive; 2 – conglomerate de Bucegi; 3 – fliş şistos grezos ruginiu (stratele de Piscu cu Brazi); 4 – depozite deluvio-coluviale; 5 – depozite de terasă; 6 – fliş calcaros; 7 – ax de sinclinal; 8 – aluviuni recente; 9 – terase (T1, T2); 10 – falii, fracturi, decroşări; 11 – zonă vulnerabilă la alunecări de teren prin supraîncărcarea versanţilor cu construcţii (versantul estic al Muntelui Furnica)

• Relief

Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate strajuind Sinaia, ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-1900 m.

Muntii Bucegi, avand forma unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc. Acestea se sprijina, in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare jurasice, iar in est pe formatiunile cretacice inferioare. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura de specialitate, sub denumirea de "conglomerate de Bucegi", constituite din fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi cristaline, etc.

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a..