Analiza activității de turism din Județul Brașov

CAPITOLUL I : TURISMUL SI MARKETINGUL TURISTIC – ABORDARI TEORETICE

1.1 DEFINIREA NOŢIUNII DE TURISM

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa – în general şi în Franţa – în special. Din termenul „turism“ a derivat şi cel de „turist”.

Pentru prima oara, termenul de turist a fost folosit in anul 1800, de catre Samuel Pegge, intr-o lucrare intitulata “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller is now -a- days called Tour-ist”, respectiv un calator astazi este numit turist

De-a lungul timpului, incercarile de a descrie si defini in mod corespunzator termeni de tipul “turist” sau “turism” au fost numeroase, dar abia in ultimile decenii ale secolului s-a inregistrat un progres real in ceea ce priveste standardizarea terminologiei turistice.

C. Norwal (1936), considera că turistul „este acea persoană care intră într-o ţară străină pentru orice alt scop decât de a-şi stabili o reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi care cheltuieşte, în ţara unde se stabileşte temporar, banii câştigaţi în altă parte”

Cel care a elaborat o definiţie a turismului acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elveţian dr. W. Hunziker: „Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare” (1940).

Sintetizând definiţiile apărute, prin turism se înţelege:

• ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară, pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament;

• industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediului înconjurător, în general.

1.2. MARKETINGUL TURISTIC

Turismul reprezintă un domeniu care se dezvoltă cu un ritm deosebit de rapid şi pentru a ţine pasul cu noile oferte aflate pe piaţă, agenţiile trebuie să găsească tot felul de noi tehnici şi strategii pentru a-şi face cunoscută firma şi serviciile oferite.

Având de-a face cu un public-ţintă dornic de noi „cuceriri”, care explorează şi tezaurizează spaţiile pe care le descoperă, agenţiile trebuie să pună la dispoziţia acestuia o ofertă bogată şi să se folosească de cât mai multe artificii incitante: de la pachete de servicii cât mai atractive şi până la oferte promoţionale extrem de personalizate.

Tendinţa actuală constă într-o demasificare a publicurilor, care se specializează pe diferite nişe (spre exemplu turism montan, cinegetic, de circuit, cultural sau divertisment) pentru care turistul are nevoie de o infrastructură care să-i susţină ideea de tezaurizare – cumpără suveniruri, participă la evenimente cu specific local, colecţionează diverse obiecte achiziţionate din locurile vizitate.

Pentru a-i facilita consumatorului alegerile, trebuie să-i oferi garanţia unui sejur de succes, iar pentru asta el va avea nevoie de cât mai multe informaţii: broşuri, cataloage, pliante, oferte online, înregistrări video, albume. De multe ori, pentru a atrage turiştii într-o anumită zonă, se lucrează la crearea unui branding regional care să susţină o viziune coerentă, iar agenţiile se specializează în oferte pe acest sector, făcându-şi cunoscute intenţiile prin participări la târguri de turism sau oferte promoţionale în funcţie de sezon.

În ultima perioadă tehnicile electronice tind să preia din conţinutul tehnic al ofertei, încercând să redea cât mai multe garanţii, evidenţiind infrastructura ospitalieră, facilităţile oferite şi, mai ales, o asigurare a pertinenţei investiţiei, pentru că, până la urmă turismul nu este numai o aventură ci şi o investiţie, deci are nevoie de o ofertă comercială pe măsură.

Turismul cuprinde de fapt o gamă variată de tipuri de marketing, de la cel al serviciilor, care garantează calitatea relaţiilor umane, la marketingul tribal – vizibil în cluburile exclusiviste, care oferită carduri de fidelitate şi tarife preferenţiale clienţilor şi până la marketingul direct – prin distribuirea de fluturaşi la metrou sau în căsuţa poştală şi online, prin spam-uri cu oferte care de care mai ispititoare.