Analiză din punct de vedere al resurselor turistice - Județul Argeș

1. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din judetul Arges.

1.1. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei:

1.1.1. DESCRIERE GEOGRAFICA

Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha, reprezintă 2,9% din teritoriul ţării. Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 25 grade longitudine estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) şi Munţii Urali ( estul Europei ).

• Punctele extreme sunt localizate în comunele:

- Nucşoara la nord - Miroşi la sud - Dragoslavele la est - Ciomăgeşti la vest

• Judeţele învecinate sunt:

- Başov şi Sibiu la nord - Teleorman la sud - Dâmboviţa la est - Olt şi Vâlcea la vest

Structura administrativă a judeţului cuprinde: 3 municipii: - Piteşti - reşedinţa judeţului, Câmpulung, Curtea de Argeş, 4 oraşe:Costeşti, Mioveni, Topoloveni, Ştefăneşti, 95 comune şi 577 sate.

Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului o climă temperat-continentală cu ierni blânde. În ceea ce priveşte temperaturile extreme înregistrate la Staţia de Observare Piteşti amintim: -19,4 grade celsius (26 ianuarie 2000) şi 39,8 grade celsius (4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, există şi mari diferenţe în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii de la 684,1 litri/mp în anul 1996, la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrată la Staţia de Observare Piteşti. Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55,0% din suprafaţă ) fiind cele de înălţime medie - Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii (20,0%). Regiunea montană din nord aparţine culmilor celor mai înalte ale Carpaţilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului (vârful Moldoveanu - cel mai înalt vârf din ţara noastră, cu o altitudine de 2544 m şi vârful Negoiu cu 2535 m) şi părţii vestice a masivului Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief întâlnite aici.Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cât si câteva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate în rezervatii naturale.Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului.Flora acestei zone cuprinde elemente rare , ocrotite cum sunt : floarea de colt, smârdarul , iedera alba, ghintura galbena, zâmbrul , s.a. Suprafetele întinse, acoperite cu paduri adapostesc în rezervatii variate specii de interes cinegetic : mistretul, caprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de munte, vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem aminti : Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de , Valea Vâlsanului, Pestera de , Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti

Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi afluenţii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului cu afluentul său Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale. În Subcarpaţii Getici , la Nucşoara, există Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, având o suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m. În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judeţ este Lacul Vidraru, cu o suprafaţă de 825 ha şi un volum util de aproximativ 470 milioane mc.Către sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi acoperiţi cu întinse livezi şi viţă de vie. Treapta sudică de relief aparţine câmpiei şi este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi şi fertile, constituind zona cerealieră de seamă a judeţului.

Condiţiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima plăcută se reflectă şi influenţează structura fondului funciar , constituindu - se în acelaşi timp în valoroase resurse naturale . Păşunile şi fâneţele naturale reprezinta suport pentru creşterea animalelor , dealurile subcarpatice sunt propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică - favorabile diverselor culturi cerealiere, formează suprafaţa agricolă care ocupă 50,5% din teritoriul judeţului . Întregul se completează cu aurul verde - pădurile şi vegetaţia forestieră, ce coboară de pe culmile munţilor în zona deluroasă , uneori chiar până în câmpie, adăpostind o faună diversă. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizează materia primă necesară industriei lemnului , constituie o importantă sursă de energie şi în acelaşi timp au capacitatea de regularizare atmosferică şi hidrică a biosferei .Nu în ultimul rând , nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu din judeţ – sursa energetică a viitorului , de ţiţei şi gaze naturale , cărbuni , minereuri nemetalifere – materia primă a industriilor specifice . Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltării nu numai industriale ci şi agricole a judeţului .