Analiza geo-demografică a macro-județului Brașov

I. Dinamica naturală a populației în macro-județul Brașov

I.1. Cartograma natalității

Natalitatea, ca element principal al dinamicii și structurii populației deține valori ridicate în macro-județul Brașov, după cum relevă cartograma distribuției natalității., în anul 2006.

Cea mai mare pondere o dețin comunele cu valori între 1-7‰ acestea fiind Brașovul, Făgărașul, Săcele.

Următoarea pondere de natalitate ce domină la nivelul marco-județului este reprezentată de comunele cu valori cuprinse între 0,3-0,5 ‰ sunt:Codlea, Predealul, Râșnovul sau Rupea.

Cele mai reduse natalități se încadrează între valorile 0,1-0,3 ‰ și sunt întâlnite în comunele Beclean, Bunești, Cătă sau Cincu unde în cadrul acestor comune indicele natalității este scăzut deoarece populația tânară a plecat spre alte zone mai favorabile din punct de vedere economic sau datorită faptului că județul Brașov se află într-o zonă montană ceee ce diminuează ariile de servicii la care oamenii ar dori să aibă acces. Majoritatea oamenilor din acest județ fie practică agricultura fie turismul.

O altă explicație ar fi existența la nivel macro-județean a unor confesiun precun: 84,9% dintre persoanele din județul Brașov sunt de religie ortodoxă (429152 persoane); 3,4% s-au declarat de religie romano-catolică (17134 persoane), 2,2% de religie reformată (11305 persoane), 2,1% penticostală (10727 persoane), 2,0% de religie evanghelică-lutherană (10307 persoane), 1,0% de religie unitariană (4905 persoane) , confesiuni ce au susținut și susțin de-a lungul timpului nașterile pe care le încurajează.

Natalitatea ridicată a acestui macro-județ de 10,2‰ în anul 2006, este mai mare decât media națională 9,2‰ se datorează faptului că la nivelul macro-județului se întâlnesc etnii precum romi 0,56%, maghiari peste 7,7%, etnii ce prin tradiție se caracterizează cu o natalitate ridicată și o susținere necondiționată a acesteia.

Prin urmare, în urma analizei distribuției natalității la nivelul macro-județului Brașov constatăm faptul că ponderea natalității este peste media națională (9,2‰) cu aproximativ 1%, însă cu toate aceste ar trebui să se implementeze legi care să prevină scăderea natalității ci să o susțină prin diferite mijloace precum crearea de locuri de muncă ce să ofere un salariu ofertant, salariu ce ar contribui la siguranța zilei de mâine și la acesul la serviciile saniare.

I.2. Cartograma mortalității

Cartograma distribuției mortalității în cadrul macro-județului Brașov prezintă în general o mortalitate medie între 9-10,1‰, această valoare fiind mai mică decât media la nivelul întregii țări care este de 12‰. Comunele cu cele mai mari valori ale mortalității sunt: Brașovul, Făgărașul, Săcele sau Zărneștiul. Rata mortalității dintre aceste comune diferă din cauza mai multor factori cum ar fi spitalele, zona de amplasament sau populația totală, de aceea este o mare diferență între orașul Brașov și celelalte comune, fiind caracterizate printr-un proces de îmbătrânire a populaței și de migrație a populației tinere spre orașe sau alte zone cu oportunițăti diverse pentru un trai de viață mai bun.

Există și comune în care valorile mortalității sunt mai reduse cum ar fi: Apata, Beclean, Bod, Budila sau Bunești în care aceste valori se situează între 0,11-0,25‰ mult mai reduse decât cele din Brașov sau Făgăraș care au valori mult mai mari..

Cartograma distribuției mortalității în macro-județul Brașov în anul 2006, se remarcă ca un semnal de alarmă pentru sistemul politic care ar trebui să i-a măsuri de reducere a deceselor și de dezvoltare a macro-județului și ridicarea speranței de viață.