Analiza geografico-economică a statului Brazilia

Capitolul 1. Repere geografice generale

Brazilia oficial Republica Federativă a Braziliei , este o republică federativă formată din 27 de unități federative — Districtul Federal și 26 de state. Țara este împărțită administrativ în 5.564 de municipii. În 2010 avea o populație de 190,732,694 de locuitori și o suprafață de 8.511.965 km², ocupând 47% din teritoriul continentului sud-american. Comparată cu celelalte țări ale lumii, Brazilia ocupă locul al cincilea după numărul populației și aceeași poziție după suprafață. Fiind a noua putere economică din lume și cea mai mare din America Latină, Brazilia are astăzi o influență internațională mare, atât la nivel regional cât și la nivel global.

Brazilia se învecinează cu Venezuela, Guyana, Surinam și Guyana Franceză la nord, cu statul columbian la nord-vest, cu Peru și Bolivia la vest, cu Paraguay și Argentina la sud-vest și cu Uruguay la sud de unde rezulta şi faptul că Brazilia este o ţară cu teritoriu monometric. Dintre țările Americii de Sud, doar Chile și Ecuador nu au frontieră comună cu această țară. La nord-est, est și sud-est, Brazilia are ieșire la Oceanul Atlantic. De asemenea, în larg, departe de coastă, țara posedă și câteva arhipelaguri, cum ar fi Fernando de Noronha. Brazilia este una dintre cele mai întinse ţări de pe glob, ocupând aproape jumătate din suprafaţa Americii de Sud. În vest, frontiera ajunge aproape de Munţii Anzi. Partea nordică ocupă bazinul Amazonului.Include: Arquipelago de Fernando de Noronha, Atol das Rocas, Ilha daTrindade, Ilhas Martin Vaz i Penedos de Sao Pedro e Sao Paulo

Înainte ca portughezii să ajungă în Brazilia, acest teritoriu era locuit de aproximativ 5 milioane de amerindieni. Oficial, cel care a descoperit Brazilia este Pedro Álvares Cabral un navigator portughez care a ajuns, din eroare, pe ţărmurile Braziliei pe 22 aprilie 1500. Cabral a denumit locul "as Terras de Vera Cruz" (pământurile adevăratei cruci), şi teritoriul a devenit colonie portugheză.

Colonii portughezi au rebotezat locurile ''brasil'', după numele unei varietăţi de lemn de culoarea jăratecului, foarte căutat nu numai pentru culoarea sa, ci şi pentru construcţia de nave.

Capitolul 2. Încadrarea în tipologia statală

2.1 Relieful

Brazilia este una dintre cele mai întinse ţări de pe glob, ocupând aproape jumătate din suprafaţa continentului sud-american şi măsurând 4320 km de la N la S şi 4328 km de la E la V. Prezintă un relief monoton şi cu altitudini scăzute: 58 % din suprafaţa sa nu depăşete 300 m înălţime, iar 39% se află la altitudini de 300-600 m şi numai 3 % depăşeşte 900 m. Peisajul brazilian este dominat de două mari unităţi naturale: Amazonia în N şi Podiul Brazilian (Planalto) în S.

Cuprinsă între Podişul Guyanelor în N şi cel brazilian în S, Amazonia este o imensă câmpie, drenată de fluviul Amazon şi afluenii săi.Se caracterizează printr-un relief monoton şi cu pante mici care favorizează despletirea râurilor şi formarea unor întinse zone mlăştinoase. Podişul Brazilian se prezintă sub forma unui relief tabular cu altitudinea medie de 300 - 600 m şi are o înclinare generală spre NV, cele mai mari altitudini localizându-se în E şi S, unde eroziunea a individualizat pe roci mai dure o serie de lanţuri muntoase ce ating altitudini de 2000 - 2900 m: Serra Caparao, Serra Itatiaia, Serra de Orgaos ş a.

În Podişul Brazilian domină câmpiile de pe coasta atlantică printr-un versant abrupt, evident mai ales în S. În V acestuia se individualizează, între fluviile Parana (cursul superior) şi Paraguay, podişul Mato Grosso, cu altitudini medii de 500 - 700 m, regiune puţin cunoscută şi greu accesibilă.

Ţărmul atlantic este în general jos şi puţin fragmentat, cu excepţia marelui estuar al Amazonului, unde apar şi foarte multe insule, cea mai mare fiind Marajo. La sud de Capul Rocco şi Capul Branco, linia de ţărm este mai articulată şi mai înaltă, cu numeroase porturi (Recife, Salvador, Rio de Janeiro, Santos, PortoAlegre). În largul oceanului se găseşte insula Trinidade

Relieful are altitudini medii joase, aproape 2/3 fiind sub 300 m. Domină două tipuri majore: podişurile şi câmpiile. Podişul Braziliei ocupă partea central-estică, cu o altitudine medie de 800 m. În vestul său se individualizează Podişul Mato Grosso(media de 800 m), iar în sud, de-a lungul coastei Atlanticului, sunt culmi mai înalte (până la 2 800 m), ca Serra do Mar, Serra Espinaco. La nord de fluviul Amazon, Brazilia ocupă puţin şi din Podişul Guianelor , cu vârful cel mai înalt din toată ţara, Pico de Neblina (3.014 m).

A doua categorie de relief cuprinde Câmpia Amazonului(peste 50% din teritoriul Braziliei), întinzându-se şi prin vestul Podişului Mato Grosso, unde face joncţiunea (peste Bolivia şi Paraguay) cu Câmpia Parana-Paraguay.

2.2 Clima

Clima prezintă o mare varietate, datorită întinderii mari a teritoriului de la N la S

-ecuatorială, cu temperaturi medii anuale de 27°C şi precipitaţii bogate în bazinul Amazonului: 1.780 mm-2.500 mm/an (1.90 mm/an la Rio de Janeiro; 1.780mm/an pe înălţimi);

-tropicală şi subtropicală(în câmpiile de coastă);

-temperată la S de Tropicul Capricornului. În regiunile din S climatul este blând, cu ploi bine repartizate. Temperatura medie anuală (iarna şi vara): 27°C şi 28°C la Manaus; 21°C şi26°C la Rio de Janeiro; 22°C şi 26°C la Goiaz; 25°C şi 28°C la Recife; 17°C şi22°C la Belo Horizonte; 13°C şi 24°C la Porto Alegre.