Cuprins
- Cuprins
- DIAGNOZA
- 1.Introducere
- a) Delimitarea sistemului teritorial
- b) Individualizarea sistemului teritorial
- c) Integrarea sistemului teritorial intr-unul de rang superior
- d) Dinamica sistemului teritorial
- 2.Analiza componentelor de favorabilitate
- 3.Analiza componenetelor restrictive
- 4.Analiza componenentelor de presiune
- II. PROGNOZA
- 1.Eliminarea componentelor care impiedica dezvoltarea sistemului teritorial
- 2.Conservarea elementelor care ajuta la dezvoltarea viitoare a zonei
- 3.Corectarea elementelor componente
Extras din proiect
I.1.a) Iasul este unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din România, fiind atat centru cultural, politic cat şi universitar. Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea.
Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari; la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
b) Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).
Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială.
c) Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi. De asemenea este al doilea oraş ca populaţie din România după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi, temporar (în timpul Primului Război Mondial) a României.
d) Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.
2. Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
La Iasi "fiecare piatra vorbeste de trecut", prin numarul mare de manastiri, muzee, case memoriale. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin comorile de istorie si de arta pe care le are. Acest lucru favorizeaza orasul din punct de vedere al turismului cultural.
Conținut arhivă zip
- Analiza Sistemului Teritorial - Iasi.ppt