Analiza socio-economică a regiunii Sud-Est

I. Prezentarea generală a Regiunii

1.1. Cadrul geografic și istoric

Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României și se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea București - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina și țărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafața totală a țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale Romaniei.

De-a lungul timpului, geții, populația majoritară aDobrogei de Nord, au întreținut legături intense cu coloniștii (negustorii) eleni, stabiliți aici încă din sec.VII-VI î.Hr., cu sciții, celții, cu soldații din legiunile romane și cu misionarii de pretutindeni. De asemenea, această zonă a constituit drumul de trecere al grupurilor migratoare (bulgari, pecenegi, cumani, huni, slavi etc.) venite din est către Balcani, în căutarea de noi teritorii. După mai multe stăpaniri succesive (bizantină, bulgară, otomană), Dobrogea s-a unit în mod firesc cu România (1878).Noul stat, aflat la confluența Imperiilor Otoman, Austro-Ungar și Rus, cu vecini slavi pe trei părți, aspira la vest, în principal la Franța, pentru modelele sale culturale, educaționale și administrative. În 1916 România a intrat în Primul Război Mondial, de partea Antantei. La sfârșitul războiului, Imperiile Austro-Ungarși Rus au dispărut; corpurile reprezentative create înTransilvania, Basarabia și Bucovina au ales unirea cu România, rezultând România Mare. În timpul celui de-al doilea Război Mondial Româniaîși schimbă alianțele odată cu sosirea la putere alui

Ion Antonescu. Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 și intră în război de partea acestora în iunie 1941, în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței. La data de 23 august 1944, Regele Mihai îșidă acordul pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu când acesta refuză semnarea armistițiuluicu Națiunile Unite, iar România trece de partea Aliaților. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat așadar prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, pierdută, și cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, câștigată. La încheierea războiului,pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luată în considerare, și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dușman învins. Regiunea Sud-Est a fost afectată alături de alte regiuni ale țării de anumite lucrări și planuri comuniste: Canalul Dunărea-Marea Neagră, după un efort de aproape un deceniu, a fost dat în funcțiune. A fost început Canalul Dunăre-București. Lucrările la acest canal au fost abandonate în 1990. Au fost date în funcțiune mai multe canale de irigații. S-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea sistemului de căi ferate prin electrificarea mai multor linii principale și prin crearea unui sistem modern de control al circulației. A crescut numărul de hidrocentrale, (cea mai importantă fiind cea de la Porțile de Fier de pe Dunăre) și a fost începută construirea centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Flota maritimă a devenit una dintre cele mai mari din lume, dotată cu nave construite în mai multe șantiere navale, cel mai important fiind cel de la Constanța. A fost construit un nou port maritim, Portul Constanța Sud-Agigea. În țară au fost construite mai multe uzine ale industriei constructoare de mașini, chimice și de prelucrare a petrolului.

În perioada 1990-2009 guvernele democratice alese s-au implicat într-un șir lung de reforme, iar relațiile externe ale țării au evoluat. În 2002, România a fost invitată să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. În același an, Uniunea Europeană a confirmat sprijinul puternic față de scopul țării de a adera în 2007. Astfel, România devine în anul 2004 membră a NATO, iar în anul 2007 aderă la Uniunea Europeană.

La nivel regional schimbările istorice ale țării au următoarele implicații: Regiunea Sud-Est devine poarta de intrare în Uniunea Europeană pentru țările ex-sovietice și în același timp regiunea noastră reprezintă un spațiu strategic pentru NATO. Interesul Statelor Unite pentru locațiile din România este evident. Americanii sunt în special interesați de zona Constanța. Aici există excelente condiții de amplasare a unei baze navale, portul fiind cel mai mare de la Marea Neagră și printre primele zece din lume. Lângă Constanța, la Mihail Kogălniceanu, se află aeroportul militar care a fost utilizat de trupele americane în timpul conflictului din Irak, acesta beneficiind deinstalații foarte moderne, ca și de o infrastructură realizată chiar de armata americană, anul trecut. În plus, foarte aproape există o importantă bază de antrenament, utilizată ocazional. În timpul războiului rece, baza respectivă, socotită cea mai mare din sud-estul european, a fost folosită de trupe ale Tratatului de la Varșovia, inclusiv de trupele sovietice. Formal, complexul militar de la Constanța, de fapt zona dobrogeană, agreată de Pentagon, constituie o bază NATO, dar și un prim semnal dat României că teritoriul ei a fost deja inclus în sistemul de apărare alAlianței. În fapt, însă, baza respectivă va fi utilizată de forțele militare americane. Nu este nici un secret că trupele americane au folosit și până acum aeroportul și portul de la Constanța, pentru trupele cantonate în Kosovo sau cele necesare războiului din Irak, însă totul s-a desfășurat pe baza acordului Parteneriatului strategic româno-american. De data aceasta, însă, datele problemei sunt cu totul altele.

1.2. Organizare administrativă

Regiunea Sud-Est cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea.

La nivelul fiecărui județ structurile autorității locale sunt reprezentate de consilii judetene, consilii locale, municipale, orășenești și comunale. Localitățile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orașe și 354 comune având 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanța cu o populație (1 iulie 2007) de 304.279 locuitori, urmat de Galați 293.523 locuitori, Brăila 215.316 locuitori, Buzău 134.619 locuitori, Focșani 99.907 locuitori și Tulcea cu 92.379 locuitori.

1.3. Caracteristici demografice generale

Regiunea Sud-Est are o populație de 2.830.430 locuitori la 1 iulie 2007, însemnând 13,14 % din populația

țării, cu o densitate de 79,1 loc/kmp, sub media pețară care este de 90,3 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întalnită în județul Galați (137,6 loc/kmp), iar cea mai mică în județul Tulcea (29,5 loc/kmp).

II. Particularități ale condițiilor de mediu natural.

Regiunea Sud Est aparține provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene, sub-provincia ponto-danubiană și are granițe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea, precum și Marea Neagră. Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului în centru și Câmpia Covurlului în nord, Podișul Dobrogea în est și sud. În partea de nord a podișului Dobrogei se află Munții Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaților de Curbură și a Subcarpaților de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării și este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).

În această regiune, clima este temperat-continentală cu ierni geroase în est și mai moderate în sud. Zona Câmpiei Române are de regulă veri caniculare și ierni blânde. În partea de est, influențată de briza marină care amană răcirea sau încălzirea aerului, sunt toamne lungi și primăveri tarzii.