Analiza SWOT județului Harghita

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita este despărţit de marile depresiuni intramontane. Al treisprezecelea din România ca mărime, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 6638,9 km, reprezentând 2,8% din teritoriul ţării. Judeţul Harghita este aşezat în partea centrală a ţării şi se învecinează cu judeţele Neamţ şi Bacău la Est, Covasna şi Braşov la Sud; Mureş la Vest şi Suceava la Nord.

Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea ţinuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judeţului. Se disting 3 unităţi principale de relief: munţi cu altitudine până la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m şi depresiuni intramontane şi intercolinare cu altitudini între 400 şi 800 m. Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV - SE. În partea centrală sunt situate lanţurile vulcanice ale munţilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777 m), munţii Harghita Centrali (cu vârful Harghita Mădăraş1801 m) şi munţii Harghita de Sud (cu vârful Cucu 1558 m).

Judeţul Harghita are în componenţă 67 de localităţi, din care 4 municipii, 5 oraşe şi 58 de comune(cu 235 sate). Unităţile de primire turistice în zona rurală a judetului sunt: pensiuni agroturistice, pensiuni turistice,cabane, vile, campinguri , han.

Cele 58 de comune ale judeţului sunt: Atid, Avrămeşti, Bilbor, Brădeşti, Căpâlniţa, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Ciumani, Cârţa, Corbu, Corund, Cozmeni, Dăneşti, Dealu, Ditrău ,Dârjiu, Feliceni, Frumoasa, Gălăuţaş, Joseni, Lăzarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni, Mădăraş, Mărtiniş, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Porumbeni, Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Săcel, Sărmaş, Secuieni, Siculeni, Sâncrăieni, Sântimbru, Sândominic, Sânmartin, Sânsimion, Subcetate, Suseni, Şimoneşti, Tomeşti, Tulgheş, Tuşnad, Ulieş, Vărşag, Voşlăbeni şi Zetea.

Meşteşugurile tradiţionale şi portul popular : se păstrează şi astăzi în forma lor originară, în satele acestei regiuni locuită de români, unguri, secui. Dintre centrele etnografice amintim: Corund (renumit centru de ceramică smălţuită, caracterizată prin eleganţă şi bogaţia ornamentaţiei), Dăneşti (ceramică neagră), Sâncrăieni (ţesături), Tuşnad Sat (prelucrarea artistică a pietrei), Corbu (ţesături şi cusături).

În cadrul judeţului găsim o serie de particularităţi arhitectonice locale ce ţin mai ales arta monumentală a lemnului în : zona Secuimii( Secuimea cuprinde munţii interiori ai Carpaţilor Orientali, între Călimani şi Giurgeu, respectiv Perşanii de Nord şi Baraoltul, pătrunzând până în centrul bazinului Transilvaniei în zona Târgu Mureş); e vorba mai ales de porţile monumentale. Porţile secuieşti sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite în relief sau mai puţin ornamentate în zona Ciucului.

În zona Oltului superior ( care cuprinde satele din bazinul superior al Oltului, din Depresiunea Ciucului), s-au dezvoltat centre meştesugăreşti de prelucrare a lemnului dar şi de olărit.

În zona Ciucului s-au păstrat cele mai multe elemente etnografice tradiţionale într-o stare bună. Materialul de construcţie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de bârne rotunde sau cioplite iar acoperişul din şindrilă este în patru ape. Casele se caracterizează prin monumentalitate şi proporţii admirabile, amintind într-o anumită masură de Maramures. Această impresie este data de portţle înalte şi de stâlpii prispei, ciopliţi în forme geometrice . Porţile secuieşti din comuna Brădesti au fost declarate monumente de arhitectură populară de interes naţional.

Zona Odorhei (cuprinde satele din bazinul superior al Târnavei Mari şi văile afluente Oltului dinspre Munţii Harghita), se deosebeşte de zona Ciucului - caracterizată de o artă populară mai sobră, mai arhaică. În zona Odorhei este specific un stil mai încărcat; un rol important l-a avut influenţa săsească, atât în arhitectură cât şi în ornamentică în general.

În zona Caşinului(o zonă etnografică aparte), găsim un port popular, obiceiuri populare specifice, meşteşuguri variate. Culorile specifice ţesăturilor din Casin au fost roşu, galben-verzui şi albastru, făcând uşor identificabile ţesăturile de aici de restul celor produse în Secuime. Sunt interesante tezaurul de forme şi motive ale sculpturii păstoreşti, ale diferitelor obiecte de uz casnic, porţile şi monumentele funerare caracteristice zonei. În Depresiunea Casinului, lemnul se prelucrează în satele Imper, Iacobeni, Satu-Nou, Plăieşii de Jos, Plăieşii de Sus. Un eveniment specific şi caracteristic zonei este suita de obiceiuri legate de sărbătorirea intrării în post.

PUNCTE TARI:

• Relieful variat deosebit de generos asigură un potenţial turistic de invidiat: frumuseţi naturale, munţi, ape, aer curat, suprafeţe împădurite întinse, flora şi fauna bogată.

• Bogăţiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag şi brad, au permis ca valorificarea produselor lemnoase să fie o sursă importantă de venituri pentru populaţie şi locuitorii judeţului au avut dintotdeauna legături comerciale cu ţinuturile vecine.

• Putere deosebită de atragere a turiştilorpe tot parcursul anului peisajului montan si a poziţiei geografice centrale.

• Dezvoltarea turismul balnear care oferă posibilitatea tratării a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenţi în judeţ (mofete, băi, sulfatare, nămoluri şi turbă terapeutică) şi apelor minerale curative- Baile Tusnad etc.

• Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului datorită cadrului natural unic: (Lacu Roşu, Lacu Sf. Ana, Cheile Bicazului), aerului puternic ozonat, drumeţiilor montane, rezervaţiilor naturale: Tinovul Mohoş, Tinovul Luci, Pietrele Roşii, etc.;

• Condiţii favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă( 16 pârtii de ski in judetul Harghita), ciclismul montan, alpinismului, drumeţii, pescuit sportiv.

• Existenţa unor monumente ale naturii, monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, mănăstirilor şi muzeelor; unele dintre ele fac parte din patrimoniul internaţional UNESCO.

• Locuri de pelerinaj, evenimente religioase.