Apariția și evoluția formațiunilor umane pe glob

1.Introducere

Mediul geografic cuprinde totalitatea si unitatea dialectica a elementelor naturale si antropice aflate într-o anumita stare de echilibru. Ca orice sistem material aflat într-o continua evolutie si transformare, structura şi caracteristicile sale dinamice s-au modificat în timp, el devenind tot mai complex si mai variat.Mediul geografic cuprinde asadar doua categorii de componente:- naturale : relieful, clima, apele, solurile, flora, fauna, resursele de subsol care se afla în relatii stranse de întrepatrundere si conditionare reciproca formand mediul natural; - antropice: asezari umane, cai de comunicatii, amenajari hidrografice, obiective industriale, exploatari miniere, care toate la randul lor formeaza un mediu artificial(antropic); acesta a cunoscut însa o evolutie într-un ritm incomparabil mai rapid.

În acceptiunea geografiei asezarea umana este o creatie a omului realizata de-a lungul timpului, în diverse conditii social-economice, în procesul de valorificare a resurselor naturale în procesul complex al schimburilor si relatiilor dintre om si natura.“Asezarile umane – arata Prof. Vasile Cucu (1981) – sunt … grupari de locuinte si oameni ce îsi desfasoara activitatea pe un anumit teritoriu a carui înfatisare se schimba în functie de caracterul formatiunii economico-sociale si de conditiile naturale ale mediului înconjurator.”

2.Dezvoltarea asezarilor umane

În decursul devenirii sale istorice omul si-a creat un mediu artificial pentru a se feri de o natura cand darnica, cand ostila-locuinta. Prin gruparea teritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de convietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut în evolutia lor perioade de declin si de înflorire, unele au disparut, iar altele s-au pastrat pana în zilele noastre.

Asezarile umane se împart în doua mari categorii: sate si orase. Între ele exista o serie de asemanari, dar mai cu seama deosebiri. Satul se deosebeste de oras prin faptul ca are în general o populatie mai putin numeroasa.Totodata gradul de dotare cu unitati edilitar- sociale, culturale si de învatamânt a satului comparativ cu orasul este mai scazut,dar sa nu uitam si de fizionomia specifica a satului data de o structura în general mai putin compacta a locuintelor în vatra, predominarea imobilelor cu un singur nivel si reteaua de drumuri de categorie slaba si mediocra. Populatia satului este ocupata preponderent în activitati primare, pe când orasului îi sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.

2.1Asezarile rurale

Dezvoltarea continua a asezarilor rurale a fost favorizata de destelenirea teritoriilor stepice, defrisarile masive, precum si de revolutia în agricultura.

Cuvantul „sat” provine din cuvantul latin „fossatum”, care la origine desemna santul de delimitare al asezarii. Cea mai mare parte a populatiei Globului (54,5%) traieste în asezari rurale. Acestea sunt diferentiate în peisajul geografic după modul cum se îmbina cele trei componente care definesc o asezare omeneasca: componenta spatiala sau teritoriala (vatra si mosia), componenta demografica (numarul de locuitori, natalitatea, mortalitatea, mobilitatea, structura populatiei) si componenta economico-sociala.

Functiile satelor :

Asezarile rurale se clasifica dupa modul de utilizare al terenurilor si de repartizare a industriei în:

- asezari rurale cu functii predominant agricole (cultura plantelor si cresterea animalelor);

- asezari rurale cu activitati industriale (activităti legate de industria extractiva, prelucrarea lemnului, industria usoara, industria alimentara ş.a.);

- asezari rurale cu functii mixte.

Structura asezarilor rurale

Structura asezărilor rurale se refera la modul de grupare a caselor. Se conturează astfel:

a) Satul risipit (împrăstiat), cu gospodariile distantate unele de altele (pana la 2 km), fiecare gospodarie avand teren de folosintă economica în jur. Sunt specifice regiunilor montane (Alpi, Carpati, Balcani etc.)

b) Satul rasfirat, unde vatra, care are un contur mai precis, cuprinde o parte din terenul cultivat (livezi si podgorii). O varianta speciala este satul însirat sau liniar. Satele rasfirate, prezente in special in regiunile de deal si de podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele.

c) Satul adunat (concentrat), în care gospodariile sunt aglomerate, iar terenurile de cultura sunt plasate în întregime în afara vetrei satului. Din aceasta categorie face parte si satul compact cu o densitate a cladirilor apropiata de cea a oraselor. Satul adunat cunoaste mai multe variante: sat cu piata centrala (tipic pentru Germania, Marea Britanie), satul circular (kraal) al crescatorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul- strada.