Ariditatea și Deșertificarea la Nivelul Județului Mehedinți

ASPECTE GENERALE ALE ARIDIZĂRII ŞI DEŞERTIFICĂRII:

Extinderea aridizării şi a deşertificării este în strânsă legătură cu modificările climatice globale şi cu presiunea tot mai accentuată a societăţii omeneşti asupra mediului.

„Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor şi are loc în zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eoliană din cauza defrişărilor masive, unde căderile de ploaie sunt rare şi climatul arid, precum şi de activităţile umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine biodiversitatea şi alte activităţi umane”, (Giurgiu, 2005).

„Seceta sau aridizarea este fenomenul natural rezultat prin scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, ceea ce produce dezechilibre hidrologice majore, influenţând negativ sistemele de producţie”(Iancu, 1984).

Seceta este legată de o scădere a surselor naturale de apă sub nivelul mediu prin reducerea cantităţilor de precipitaţii şi prin micşorarea debitului râului şi a rezervelor subterane de apa accesibile plantelor.

„O definiţie amplă a deşertificării o dă dicţionarul ecologic, şi anume deşertificarea, (desertification) este procesul prin care productivitatea solului este atât de redusă, încât poate să ducă la extinderea condiţiilor asemănătoare deşertului. Acest fenomen se poate preveni prin: irigaţii, împăduriri, stabilizarea dunelor de nisip, prin protecţia vegetaţiei existente”, (Popescu, 1985).

Aspectele privind procesul de deşertificare au fost aduse în discuţie prin Convenţia ONU privind Combaterea Deşertificării lansată la Paris în 1994, aceasta fiind fost semnată de Guvernul României şi ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în această problemă este cu atât mai mare cu cât din faptul că o mare parte din teritoriul ţării reprezintă zone cu risc de deşertificare.

Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor climatice, precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”. Degradarea solului în zonele uscate este definitǎ ca o reducere sau diminuare a productivitǎţii biologice sau economice. Ea afecteazǎ o treime din suprafaţa terestrǎ şi peste 1 miliard de oameni.

Tăierea pădurilor este o problemă cu consecinţe serioase asupra climei (şi în acelaşi timp grăbeste procesul de deşertificare), biodiversităţii, ameninţând întreaga planentă. Despăduririle au loc din mai multe cauze, cea mai importantă fiind exploatarea excesivă a lemnului şi extinderea suprafetelor agricole. La nivel mondial, o atenţie deosebită se acordă procesului de împădurire a zonelor cu soluri degradate, dar şi stării actuale a pădurilor (afectată din cauza ploilor acide, diminuării fertilitătii solului şi eroziunii avansate a acestuia), care au devenit probleme serioase, dezbătute tot mai mult în cadrul evenimentelor din domeniu.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul.

Despăduririle au efecte negative asupra vegetaţiei care susţine solul fertil. Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor existente şi a solurilor, aceasta conducând la scăderea producţiei de alimente. În final seceta şi deşertificarea au ca rezultat sărăcia deoarece aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de degradarea solului. Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialistii fiind nevoie de o perioadă de aproxim ativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol.

Nu mai putem ignora că 10% pînă la 20% dintre zonele uscate sînt deja degradate. Suprafaţa totală afectată de deşertificare este estimată între 6 si 12 milioane de kilometri pătraţi. Efectele acestui fenomen se văd deja, iar unii cercetători susţin că dacă activităţile umane care duc la deşertificare vor fi oprite, zonele afectate îşi pot reveni.

ONU a declarat anul 2006 drept Anul Internaţional al Deşerturilor şi Deşertificǎrii. 2006 marcheazǎ şi a 10-a aniversare a Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii în statele care se confruntǎ cu probleme serioase cauzate de secetǎ şi/sau deşertificare. Convenţia a fost semnatǎ de 191 pǎrţi, adicǎ toţi membri ONU (Maria Ianoş, APMD)

CAUZELE CARE AU CONDUS LA ARIDITATEA ŞI DEŞERTIFICAREA ÎN JUDEŢUL MEHEDINŢI

Deşertificarea este un fenomen complex fiind legat de îmbinarea unor cauze naturale şi a unei presiuni antropice accentuate asupra unor ecosisteme vulnerabile.