Asia de Sud-Est

I. CADRUL GEOGRAFIC 1.1.Specificul geografic

TARA SUPRAFATA (km²) POPULATIA (mil/loc) CAPITALA

1.Filipine 300 83.1 Manilla

2.Indonezia 1.904.6 220.6 Jakarta

3.Cambogia 181 14.1 Phnom-Penh

4.Malaysia 329.7 25.3 Kuala Lampur

5.Singapore 0.7 4.4 Singapore

6.Thailanda 513.1 62.4 Bangkok

7. Vietnam 331.7 83 Hanoi

8. Laos - - Vientiane

9. Myanmar - - Rangoon

Limitele regiunii geografice

N- China

NV- India

V- O. Indian

S- O. Indian, paralela 10’ lat S

E- Micronezia

NE- O. Pacific

SE- Papa Noua Guinee

Asia de sud est este separata de Australia prin marile:Tinor,Arafura,Banda si Filipinelor,iar tarmul estic este scaldat de mari marginase Pacificului cum sunt :Marea Chinei Merdionale,Orientale ,Mare Galbena ,Japoniei,Ohotsk si Behring.

Relieful – caracteristici de ansamblu

Relieful este muntos şi de origine vulcanică. Filipine se află într-o regiune cu seismicitate activă şi vulcanism intens, fiind inclusă în Cercul de Foc al Pacificului. Malaezia se mândreşte cu ajutorul existenţii plajelor aurii şi pădurilor tropicale. Munţii sunt numeroşi, inclunzând Muntele Kinabalu (4100 m), cel mai înalt vârf din Asia de Sud. O regiune muntoasa, mai unitara spre nord si separata de podisuri bazaltice, cristaline si sedimentare spre sud, este caracteristica Vietnamului. Aspectul muntilor, care apartin unor cutari vechi, arata o intensa peneplenizare, iar aparitiile depozitelor vulcanice denota si o intensa fracturare si compartimentare. In Thailanda insa, cea mai mare parte se intalneste un relief de podis si campie. Podisul Khorat, care se caracterizeaza printr-o mare uniformitate, ocupa jumatatea estica a Thailandei. Muntii se continua intr-o serie de insule de pe platforma continentala.

In general se disting 3 grupari insulare dispuse pe selful dintre Asia de sud-est si Australia si la marginile acestuia in vecinatatea zonelor de subductie dintre placile tectonice Australiana, Chineza si Filipineza: Sondele Mari (Kalimantan, Sumatera, Java si Sulawesi), Sondele Mici (Bali, Sumbawa, Sumba, Flores, Timor) si Maluku sau Moluce ( Halmahera, Buru, Ceram, Wetar, Tanimar s.a.). Majoritatea acestor insule s-au format prin miscarile tectonice de la sfirsitul tertiarului (cea mai reprezentativa insula fiind Kalimantan) sau in urma vulcanismului de la sfirsitul tertiarului si actual in cazul celorlalte insule. Indonezia este formata din peste 13.600 insule, desfasurate intre Oceanul Indian si Oceanul Pacific, pe o lungime de 5.500 km. Filipine are insa 7.000 insule, insirate pe cca. 1.800 km. lungime. Se deosebesc ca insule mari: Luzon ( 108.159 km²) si Mindanao ( 99.681 km²), celelalte ( Negros, Mindoro, Cebu, Masbate etc.), avand suprafete mici.

In unele parti ale insulei Singapore asociatiile tipice padurii ecuatoriale. Relieful este reprezentat printr-un platou cu altitudini mici, inregistrandu-se doar 177 m in cel mai inalt punct, Bukit Timah.

In Asia de sud-est se detaseaza trei complexe peisagiste cu o structura mai mult sau mai putin permanenta si anume : peisajul regiunii muntoase impadurite Arakan ; peisajul de savana din regiunea Shan ; peisajul de campie si delta cu paduri si mangrove, culturi de orez din regiunea vaii fluviului Irrawaddy.