Aspecte din Flora și Vegetația în Depresiunea Maramureș

Argument

Condiţiile fito-istorice ale Maramureşului,determinate de condiţia geografică, structura geologică,clima temperată ,complexitatea geomorfologică zonală (diferenţa de nivel de 2000 m ,expoziţiile diferite,marea amplitudine a inclinaţiilor versanţilor etc.),de evoluţia diferitelor tipuri de sol şi de influienţele antropozoogene ,favorizează dezvoltarea unei flore bogate şi diversificate ,precum şi instalarea unui covor vegetal variat , reprezentat prin numeroase asociaţii vegetale în zona cercetată de noi.

Datorită conditiilor ecologice favorabile în Depresiunea Maramureş există o vegetaţie şi o floră foarte diversificată şi bogată în specii.

Multe specii prezente aici sunt foarte rare în flora României: angelica(Angelica archangelica),papucul doamnei(Cypripedium calceolus),ghinţura galbenă(Genitiana lutea),ghinţura punctată(Gentiana punctata),floare de colţ(Lentopodium alpinum),crinul de pădure(Lilium martagon),narcisele(Narcissus radiiflorus),sângele voinicului(Nigrittela rubra),zâmbrul(Pinus cembra),jneapănul(Pinus mugo),smârdarul(Rhododendron myrtifollium),arborele tisa(Taxus baccata),bulbucii de munte(Trollius europaeus).

Pâna în prezent în Munţii Maramureşului au fost identificaţi în total un număr de 1265 taxoni,aparţinând la 217 familii,reprezentaţi prin:169 taxoni macromicete(Mycobiota)din 34 familii;128 taxoni de licheni din 47 familii;286 taxoni de briofite din 48 familii si 682 taxoni de cromifite din 88 familii

Cap.I.Cadrul natural

Teritoriu net individualizat sub aspect fizico-geografic,Maramureşul cuprinde depresiunea cu acelaşi nume şi munţii ce o înconjoară pană la cumpana apelor.

Studiul nostru abordează această importantă unitate geografică numai partea situată in stânga raului Tisa,adică pe teritoriul României,denumită Maramureşul Românesc sau Ţara Maramureşului.Locuită din vremuri îndepărtate,această provincie mai poartă numele sugestiv de Maramureşul Istoric.

I.1.Aşezări si delimitări

Maramureşul este situat in N ţarii noastre,la graniţa cu Ucraina,având urmatoarele coordonate geografice:23º30`-24º55` longitudine E si 47º35`-48º00` latitudine N.

Administrativ acest ţinut aparţine judeţului Maramureş,ocupând jumătatea sa estică şi nord-estică.Are o suprafată de 3.218km²,ceea ce reprezintă 51,78% din teritoriul judeţului cu acelaşi nume.

Se invecineazaă cu:Suceava(E),Bistriţa-Năsăud(S),şi Satu-Mare(V).La N,are graniţă cu Ucraina,reprezentată in bună parte de râul Tisa.

În vecinătatea sa,se află,peste munte,depresiunile:Dornele(E)şi Bistriţei(S),Lăpuşului şi Baia Mare(SV),precum şi Oaşului(V).

Limitele Maramureşului ,în sens geografic,traversează ţinuturi montane şi mai puţine depresionare.La N,graniţa este formată de râul Tisa,pe o distantă de 62 km,apoi urmează o porţiune de graniţă artificială care trece peste crestele Munţiilor Maramureşului,inclusiv peste vârfurile muntoase Şerban,Pop Ivan,Stogu.Graniţa se continuă spre SE pană la muntele Jupania,iar p o mică distanţă Munţii Maramureşului separă Maramureşul de judeţul Suceava.La S şi V,delimitarea urmăreşte cumpăna apelor peste Munţii Rodnei,precum şi peste lanţul muntos vulcanic de NV se desparte Depresiunea Maramureşului de bazinele Transilvaniei şi ale Oaşului.

Cea mai coborâtă altinudine a ţinutului este de 204 m,în aval de localitatea Teceul Mic,acolo unde Tisa părăseşte graniţa cu România,iar cel mai înalt punct se află in Munţii Rodnei(Vârful Pietrosu Mare)-2303 m.

I .2.Geomorfologia

Maramureşul este o importantă depresiune intracarpatică care,datorită complexiăţii geologice,tectonice şi climatice,prezintă o mare diversitate a formelor de relief şi oferă biotopuri optime pentru numeroase specii de plante şi animale.Aici apar cele mai mari înălţimi din Carpaţii Orientali(Munţii Rodeni)însemnaţi de urmele glaciaţiunilor cuaternare,precum şi un relief vulcanic caracteristic (Munţii Oaş-Gutâi-Ţibleş),completat de acumulări piemontane,dealuri domoale şi culmi prelungi săpate în roci sedimentare,de câmpii joase aluvionare de-a lungul cursulrilor de apă.