Baia de fier

INTRODUCERE

Rostul unei monografii sătești constă tocmai în prezentarea prin scris, imagini și cifre a realităților unui trecut de mult apus și a stărilor de fapt, prezente la un moment dat, referitoare la oameni, natură, condiții economice, muncă și preocupări caracteristice, fenomene sociale și aspirații de viitor. Conviețuirea în mijlocul comunității sătești a generat tradiții și obiceiuri menite schimbării sau dispariției, a determinat forme de muncă noi, a statornicit o lipsă de cultură specifică epocii luată sub observație și a dus cu ea generații cu care satele nu se mai întâlnesc niciodată. Înregistrarea acestora fie chiar și numai tangențial, în conținutul unei monografii, prezintă un mare interes pentru cunoașterea evoluției viitoare a vieții sătești.

Pentru BAIA DE FIER, aflată în pragul unor schimbări structurale, economice și sociale imediate, fiecare petec de pământ, fiecare grotă sau prund, fiecare colț de pădure sau pajiște alpină, fiecare metru de stâncă săpat în abatajele minei de grafit, reprezintă o valoare ce nu trebuie dată uitării.

Am optat pentru redactarea unei lucrări ce vizează COMUNA BAIA DE FIER pentru că, din punctul meu de vedere, această frumoasă zonă nu este suficient explorată pentru a descoperii frumusețile naturale, culturale cât și bogățiile pe care le posedă, și din păcate nu este suficient dezvoltată.

Din păcate multă lume pleacă din această zonă din cauza lipsei de munca, iar investitorii se țin departe de această zonă crezând că nu o să aibă profit, cu toate că de câțiva ani turismul funcționează foarte bine datorită stațiunii Rânca și de aceea un capitol o sa-l acordăm tursimului.

În primul capitol, vom discuta despre CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC al comunei Baia de Fier. Acest capitol este alcătuit din 5 subcapitole ce țin de: așezare, monumente istorice si ale naturii, resurse, climă, mediu, floră si faună.

În al doilea capitol vom pune accent pe istoria acestei zone și se va numi REPERE ISTORICE.

În cel de-al treilea capitol vom prezenta VIAȚA SOCIAL – CULTURALĂ a acestei comune.

Vom încheia cu ultimul capitol FACTORUL DEMOGRAFIC ȘI RESURSA UMANĂ în care voi prezenta atat aspectele pozitive cât și cele negative care duc la modificarea vieții sociale și comunitare.

CAPITOLUL I

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC AL LOCALITĂȚII

1.1Vecini

În frumoasa Depresiune Getică a Subcarpaţilor Meridionali, sub capătul răsăritean al munţilor Parâng din Carpaţii Meridionali,se află aşezată cu faţa direct spre miazăzi,comuna Baia de Fier.Situată la o altitudine de 700 metri deasupra nivelului mării,comuna constituie una din mărgelele şireagului de sate oltene aşezate la rand sub culmea Carpaţilor Meridionali din această depresiune alungită de la est la vest,între Horezu şi Tismana.

Comuna Baia de Fier este întinsă pe albia râului Galbenul,fiind mărginită în partea de est de râul Olteţul.Denumirea comunei provine de la exploatarea primitivă a minereului de fier care era purificat cu ajutorul apei ce era dirijată în gropi mari săpate în pământ,numite "băi" şi în care se punea minereul de fier.De aici vine denumirea comunei "Baia de Fier".

Baia de Fier reprezintă penultima comună nord-estică din judeţul Gorj.Vatra clădită a comunei pe suprafaţa căreia s-au construit casele locuitorilor este de aproximativ 12.000 hectare. Aşezarea caselor pe această suprafaţă este rară,fără alinieri,cu terenuri de cultură în jurul lor. Privită de pe dealurile învecinate,vatra comunei are o formă pătrată,marea majoritate a caselor fiind amplasate pe terasa netedă dintre văile celor două râuri, Galbenul şi Olteţul.

În interior, comuna este străbătută de două şosele principale,perpendiculare una pe alta.Una din ele având direcţia est-vestică,împarte comuna în două părţi egale,venind de la Polovragi şi mergând spre Cernădia şi Novaci. A doua şosea principală străbate Baia de Fier în direcţia sud-nord.După ce pleacă spre miazănoapte în comuna Poienari din şoseaua principală Râmnicu-Vâlcea-Târgu-Jiu ea înaintează în urcare uşoară spre Baia de Fier.Partea de răsărit a comunei poartă numele de "Sohodol",el înaintându-se pe platforma ce se termină cu obreja Olteţului.Totalitatea caselor mai răzleţe situate în partea de sud-est a comunei până în preajma pădurii de stejar "Dumbrava",proprietatea statului, poartă numele de "Negreni",în timp ce partea de miazăzi a comunei cu casele clădite pe locurile primite prin împroprietărire poartă numele de "Satul nou".Aceste sate sunt diferenţiate ca mărime,întindere,număr de case şi populaţie.Ele formează o singură comună,unitară,fără zone goale între ele şi fără diferenţieri social-economice.Bazinele celor două râuri care mărginesc şi străbat hotarul comunei,Galbenul şi Olteţul,au un pitoresc natural,sălbatic,variat,cu lunci însorite şi vegetaţie puternică,între stânci abrupte şi păduri seculare.

Popularizarea frumuseţilor şi a monumentelor naturale de pe cuprinsul comunei şi de prin munţii care o străjuiesc la nord va contribui la cunoaşterea unei părţi din frumuseţile naturale ale patriei.

În prezent,numărul locuitorilor din Baia de Fier este de aproximativ 4.600.

Din analiza tuturor descoperirilor arheologice de pe teritoriul acestei comune,precum şi din analiza tuturor factorilor economici şi sociali existenţi până astăzi la locuitorii ei,rezultă că Baia de Fier de astăzi este urmaşa unei vechi aşezări dacice.