Bazinul Hidrografic Crișul Repede

Introducere

Scopul acestei lucrări este de trece în revistă a elementelor caracteristice bazinul hidrografic Crişul Repede şi modalităţile de valorificare a acestuia. Lucrarea a fost concepută în trei părţi. Prima parte cuprinde elemente descriptive şi caracteristici ale bazinului hidrografic Crişul Repede, partea a doua cuprinde valorificarea potenţialului prin construirea de acumulări, iar în ultima parte s-au tratat elemente de riscuri.

Bazinul hidrografic Crişul Repede (ung. Sebes-Körös) este situat în partea de nord a Munţilor Apuseni, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, oraşele Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei, după unirea cu Crişul Dublu la nord de orașul Gyula (Ghiula). Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între localitățile Huedin și Vadu Crișului şi împreună cu râurile Crișul Alb și Crișul Negru formează cele trei Crișuri, cele mai importante râuri din regiunea Crișana.

A. DSCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC

1. Elemente spaţiale şi unităţi morfostructurale

Bazinul hidrografic se desfăşoară în aria delimitată de partea nordică a munţilor Apuseni unde se află şi izvorul, în apropiere localităţii Izvorul Crişului, zonă deluroasă la marginea nordică a depresiunii Huedin cu o altitudine de 710 metri care aparţine teritorial - administrativ judeţului Cluj şi până la Câmpia de Vest pe care o străbate în întregime. Poziţionarea sa spaţială este dată de următoarele familii de izolinii: paralelele de 46º38΄ şi 47º08΄ latitudine nordică şi meridianele de 21º53΄ şi 23º10΄ longitudine estică, lungimea fiind de 209 km (dintre care 171 km pe teritoriul ţării) şi lăţimea medie de 22,24 km. Drenează o suprafaţă de 2.986 km², din care 2.517 km² pe teritoriul României şi de 2.246,6 km² până la ieşirea sa în Câmpia de Vest, adică până la est de Oradea.(Aurora Posea, Câmpia Crisurilor. Crisul Repede. Tara Beiusului : Cercetari in geografia Romaniei, pag 183)

Foto 1. Bazinul hidrografic al Crişului Repede

Unităţile morfostructurale drenate parţial sau total sunt reprezentate atât de masive muntoase cât şi de dealuri şi câmpie. Astfel, după părăsirea depresiunii Huedinului drenează masivul Vlădeasa - cea mai înalta arie a bazinului, fiind şi zona de unde colectează afluenţii Iad (42 km lungime) care îşi adună apele din vestul masivului, Secuieţ (24,5 km lungime) care colectează apele de pe versantul nord−estic şi Drăgan (39 km lungime), care colectează apele din partea centrală, principalele culmi ale masivului formează cumpăna de ape pe directia SN delimitând totodată şi văile aflueţilor mentionaţi anterior. Mărimea bazinelor colectoare a celor trei afluenţi principali, panta accentuată de scurgere, substratul petrografic impermeabil, debitele de 3 m³/sec. rezultate din cantităţile mari de precipitaţii (Stâna de Vale, zona de unde izvorăşte Iadul, reprezintă „polul ploilor”, cu cei 1.660 mm medie anuală) influenţează hotărâtor aportul la apele Crişul Repede. Munţii Gilău sunt prezenţi în bazinul Crisului Repede numai la izvoarele Henţului, începând cu obârşia Văii Răchitele până la localitatea Ricsa, în est. Un alt masiv drenat de apele Crişului Repere este Muntele Pădurea Craiului care este localizat în sudul bazinului formând cumpăna de ape ce desparte acest bazin de bazinul Crişul Negru şi de unde preia afluenţi de stânga, cu debite şi lungimi mult mai mici, din cauza cantităţii mai reduse de precipitaţii (800−1.000 mm): Brătcuţa (12,5 km lungime), Mişid (10 km lungime), Dobrineşti (11 km lungime). De bazinul Barcăului este desparţit de munţii Plopiş, în nordul bazinului fiind localizaţi munţii Meseş, drenati doar în extremitatea lor sudică. Unitatile deluroase care sunt drenate apartin Dealurilor de Vest, Dealurile Oradei şi Tăşnadului.

Defileul Crişului Repede care se desfăşoară între localităţile Bologa şi Vadul Crişului leaga cele două depresiuni Huedin şi Vad, porţiunea cea mai îngustă din acestă zonă de circa 4 km este denumită Cheile Crişurilor.