Bazinul Hidrografic Sipa - Studiu Geomorfologic

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Bazinul Hidrografic Sipa - Studiu Geomorfologic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 81 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Anastasie Lazar

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Introducere
Cap. I. Asezare geografica si limite
Cap. II. Istoricul cercetarilor
Cap. III. Geologia
III.1. Stratigrafia
III.2. Tectonica
III.3. Evolutia paleogeografica
Cap. IV. Morfometrie si morfografie
IV.1. Morfometria
IV.1.1. Hipsometria
IV.1.2. Densitatea fragmentarii reliefului
IV.1.3. Adancimea fragmentarii reliefului
IV.1.4. Pantele
IV.1.5. Modelul morfometric al drenajului si determinarea relatiilor morfohidrografice
IV.2. Morfografia
IV.2.1. Morfografia vailor
IV.2.2. Forma bazinului hidrografic
IV.2.3. Aspectul cumpenelor de apa
IV.2.4. Aspectul interfluviilor si al versantilor
Cap. V. Modelarea reliefului
V.1. Factori potentiali
V.1.1. Factorul geologic
V.1.2. Relieful
V.1.3. Factorul climatic
V.1. 4. Factorul hidrologic
V.1.5. Factorul vegetal
V.1.6. Factorul pedologic
V.2. Modelarea actuala a reliefului
V.2.1. Pluviodenudarea
V.2.2. Ravenarea
V.2.3. Procese fluvio-torentiale
V.2.4. Actiunea de modelare a torentilor
V.2.5. Procese fluviatile
V.2.6. Surpari si rostogoliri
V.2.7. Alunecari de teren si solifluxiuni
Cap. VI. Riscul geomorfologic si degradarea terenurilor

Extras din document

Introducere

Valea Sipa, afluent pe stanga al Vaii Prahovei in sectorul montan al acesteia, se dezvolta pe versantul vestic al Muntilor Baiului, bazinul sau incadrandu-se astfel unei vechi arii de umanizare legata de activitatea pastorala atestata aici inca din secolele XIV – XVI.

Astfel, analiza geomorfologica ce face obiectul acestei lucrari trebuie sa fie corelata cu activitatea umana si cu implicatiile pe care aceasta le are in dinamica proceselor de modelare actuala si in devenirea peisajului.

Asa cum vom vedea din capitolele ce vor urma factorii de natura geologica, geomorfologica, climatica, biotica definesc caracteristicile generale ale sistemului morfohidrografic ( morfodinamic) , in timp ce factorul uman, prin modul de folosinta al resurselor naturale, imprima unele particularizari/ particularitati in evolutia sistemului.

Scopul lucrarii este acela de a pune in evidenta tocmai aceste particularizari si modul in care ele pot afecta dezvoltarea durabila a spatiului analizat.

Lucrarea incearca sa valorifice cunostintele acumulate de-a lungul celor patru ani de studiu, avand la baza atat un bogat material bibliografic, cat si sprijinul si indrumarea Prof. Dr. Nedelea Alexandru caruia tin sa-i multumesc.

CAPITOLUL I. ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE

Muntii Baiului reprezinta o unitate bine individualizata in partea central-sud-estica a Romaniei, respectiv in vestul Carpatilor de Curbura. Contactul Muntilor Baiu cu unitatile limitrofe se realizeaza prin limite geografice clare. In vest si est vaile Prahova si Doftana, cu suita de ingustari si bazinete, ii separa de Muntii Bucegi si respectiv Muntii Grohotis.

Bazinul Sipa, ca sistem al Muntilor Baiului, este incadrat pe versantul vestic al acestor munti, desfasurand un curs pe directie est-vest, perpendicular fata de cel al Prahovei superioare. Este localizat pe teritoriul judetului Prahova, fiind traversat in zona sa centrala de coordonatele geografice 45 25’05” latitudine nordica si 25 44’30” longitudine estica (fig. 1.).

Regiunea luata in studiu este situata intr-o zona de tranzitie ( structurala si morfografica) intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali dezvoltata pe Stratele de Sinaia pe seama carora se impune o morfologie aparte fata de zonele inconjuratoare.

Sipa, denumita in sectorul sau inferior Valea Stanei, izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Baiului, de la altitudinea de 1710 m si strabate formatiunile flisului cretaic specifice acestei zone. La varsare strabate conul de dejectie depus de apele sale, iar in zona de confluenta cu Prahova dezvolta un mic golf depresionar in cadrul caruia lunca Prahovei si cea a Sipei se unesc, insa armonia peisajului la confluenta celor doua sisteme este intrerupta brutal de prezenta rambleului de cale ferata, factor ce intervine in dinamica naturala, activand procese de inmlastinire, de stagnare a apei la suprafata terenului. Diferenta de nivel intre obarsie si varsare este de 980 m.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bazinul Hidrografic Sipa - Studiu Geomorfologic.doc