Buzău

1.Fondul morfoturistic

Suprafaţa judeţului Buzău se desfăşoară pe trei mari trepte de relief - munţi, dealuri şi câmpie ce coboară din vârfurile înalte ale Penteleului până în Bărăgan. Fiecare din aceste trepte sunt, la rândul lor, foarte variate în privinţa formelor, determinând diferenţierea mai multor subunităţi.

Cele trei trepte de relief, la cadrul redus al judeţului, pot fi socotite în acelaşi timp şi zone, întrucât între ele se extind, începând de la nord spre sud, una în continuarea celeilalte. Între zona subcarpatică şi cea de câmpie se individualizează şi o fâşie de tranziţie, formată din glacisuri şi piemonturi.

ZONA MONTANĂ

Sub raport turistic, deşi este relativ unitară, datorită anumitor particularităţi impuse de echiparea turistică şi de frecvenţa masei de turişti, deocamdată se conturează pe subunităţi.

Este formată din Munţii Buzăului şi Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură.

a) Munţii Buzăului - aflaţi în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului cu acelaşi nume - sunt constituiţi din cinci masive: Penteleu, Podul Calului, Siriu, Monteoru şi Ivăneţu.

Munţii Buzăului alcătuiesc un ansamblu de culmi şi masive cu altitudine medie de 1000 - 1200 m; numai într-un singur punct depăşesc 1700 m (vf. Penteleu) şi alte câteva 1600 m.

Peste 55% din suprafaţă se află între 800 si 1200 m; culmile cele mai înalte (între 1200 si 1600 m) reprezintă circa 14%; depresiunile, culoarele de vale şi culmile joase periferice sunt situate la înălţimi ce variază de la 600 la 800 m şi depăşesc 30%. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.Masivele Siriu şi Penteleu înglobează mai mult de 85% din culmile desfăşurate la peste 1200 m.

Munţii Buzăului văzuţi din Lopătari

Masivul Penteleu, delimitat de Bâsca Mică şi Bâsca Mare este cel mai important atât ca dimensiuni cât şi ca altitudine (1772 m), vârful său piramidal se zăreşte în zilele însorite de iarna chiar din oraşul Buzău.

Masivul Penteleu

Tot aici, pe plaiurile sale, se ţineau în trecut târgurile sau nedeile. Este constituit dintr-o creastă centrală care începe în sud cu Vârful Piciorul Caprei (1520 m) şi continuă cu vârfurile Penteleu (1772 m) şi Crucea Fetei (1578 m).

Sub unele vârfuri se găsesc şi mici lacuri: Lacul Roşu şi Lacul Negru. La obârşia câtorva văi, cum ar fi Şapte Izvoare, se pot observa şi circuri nivale incipiente.

Masivul Podu Calului este cuprins între râurile Bâsca Mare şi Buzău. Are înălţimi reduse în comparaţie cu Penteleu sau Siriu. Atinge 1440 m în Vârful Podu Calului, care domină cu 70 - 100 m suprafeţele vălurite ce se desfăşoară către Casoca sau Bâsca Mare.

Aici nu este o culme centrală,ci un mănunchi de interfluvii dirijate spre sud şi spre vest, culmi care se desprind de 3 vârfuri mai înalte. Un astfel de complex se desfăşoară între văile Casoca şi Bâsca Rosilei, Vârful Podu Calului fiind centrul său,obiective turistice fiind axate îndeosebi pe văi şi în vecinătatea aşezărilor.

Bazinele de recepţie ale văilor au înfăţişarea unor amfiteatre naturale, situate în spatele micilor chei tăiate în gresia de Tarcău sau Kliwa.

Uneori valurile de alunecare ajung în albia pâraielor unde crează baraje în spatele lor ce dau naştere unor lacuri care persistă mai mulţi ani. Astfel, în 1969, pe Valea Casoca, s-au format 2 lacuri de baraj natural, unul dintre acestea se mai păstrează şi astăzi.