Călimănești - studiu geografic

Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie de 8.633 locuitori Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului.

Desi altitudinea statiunii este de 280 m, datorita acestor masive muntoase climatul local este subalpin. Numeroasele si diversele izvoare de ape minerale au facut ca statiunea sa fie indicata in foarte multe categorii de afectiuni, astfel incat ea este recomandata in egala masura pentru boli reumatice si ale aparatului urinar, pentru boli circulatorii si digestive, pentru boli de nutritie si alergice etc.

Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002.

Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi satele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927.

Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.

Cel mai cunoscut izvor este cel de la Caciulata care este slab mineralizat, usor alcalin, sarat, sulfuros, calcic si magnezian si se prescrie in boli digestive si urinare. Indicatii asemanatoare au si izvoarele termale de la Pausa, de pe malul stang al Oltului, care au si o compozitie chimica apropiata.

Izvoarele Caciulata si Pausa nu se recomanda in hipertensiune arteriala mare, boli de rinichi avansate, cu diureza scazuta, boli de prostata, cu retentie urinara, pio si hidronefroze.

Celelalte izvoare care se afla chiar in Calimanesti sunt:

Izvorul nr.6 - concentrat, sarat, sulfuros, iodurat, indicat la constipatie si boli hepatobiliare

Izvorul nr. 7 - slab mineralizat, sulfuros

Izvorul nr. 8 - sarat, sulfuros, iodurat, indicat in afectiuni digestive, precum si inca alte izvoare care se folosesc in cura externa la boli locomotorii, circulatorii, ginecologice etc.

In statiunea Calimanesti mai pot ai tratate boli de nutritie si intoxicatiile cronice profesionale, pentru care exista un sanatoriu specializat.

Zona se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic, de elementele de civilizaţie şi cultură. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles.

Primele Stabilimente balneare au fost construite în anul 1910, iar astăzi baza de tratament cuprinde instalaţii moderne pentru băi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, săli de gimnastică, buvete pentru cură internă cu ape minerale etc. Staţiunea balneară este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato-biliare, dischinezie biliară, colecistită cronică, pancreatită cronică, tulburări (după operaţie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice) ale celor renale şi ale căilor urinare, ale bolilor de nutriţie şi metabolice.

În cura externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice.

Geologie

Geologia Subcarpaţilor Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluţia paleogeografică a Subcarpaţilor Getici, din care fac parte, care se desfăşoară în lungul unei unităţi structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mişcarea tectonică laramică care a ridicat Carpaţii Meridionali, pe de o parte şi a coborât, pe de altă parte, spaţiul cristalin din faţa acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce priveşte structura acestei depresiuni sunt caracteristice:

- fundamentul cu o provenienţă dublă (V. Mutihac, 1990) carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud şi Platforma Valahă, blocuri care înclină uşor spre nord;