Calitatea Apei în Județul Ialomița

Judetul Ialomita-Caractere generale

Localizare

Judetul este teritoriul care cuprinde mai multe comune si orase ce se gospodaresc impreuna.Cel mai important oras din judet este resedinta judetului Ialomita,Slobozia.Judetele vecine sunt :Constanta in partea de est,Braila si Buzau la nord,Prahova la nord-vest,Calarasi in partea de sud si sectorul agricol Ilfov in partea de vest.

Ialomita este situat in partea de sud-est a tarii,in zona de campie si lunca.Aici intalnim campiile:

Baraganului,Vlasiei si Saratei,care apartin Campiei Romane.

Campia Baraganului este impartita de raul Ialomita in doua parti :la nord de raul Ialomita se afla Campia Baraganului Central,iar la sud se afla Campia Baraganului de Sud.

Campia Vlasiei se afla in partea de vest a judetului intre raurile Mostistea si Prahova,iar campia Saratei se afla in partea de nord intre raurile Mostistea si Prahova.

Vecinii judetului Ialomita sunt :

• la Nord - judetele Braila si Buzau ;

• la Nord-Vest – judetul Prahova ;

• la Vest – judetul Ilfov ;

• la Sud – judetul Calarasi ;

• la Est – judetul Constanta.

Relief

Relieful judetului Ialomita poarta amprenta situarii sale în diviziunea estica a Câmpiei Române – Baraganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse si lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Câmpiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Câmpiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si câmpiei de divagare Arges – Buzau.

Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima lacustra.

Clima judetului Ialomita este temperat-continentala caracterizându-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o amplitudine termica anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii în cantitati reduse. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa între 2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti), catre Sud-Est (11,10 C la Fetesti). Minima absoluta a ajuns pâna la – 32,50C la Armasesti (25 ian.1942), iar maxima absoluta pâna la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o amplitudine termica maxima de 76,50C.

Precipitatiile atmosferice, variaza între 400 si 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunarii, iar cele mai mari fiind în restul judetului. Vânturile au ca directii dominante nord-est, nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul, baltaretul si suhoveiul.

Umezeala relativa a cerului variaza între 74 si 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarca înghetul, bruma si viscolul, în perioada rece, seceta, roua si grindina, în perioadele calde ale anului.

Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :

• ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si altele.

• lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;

• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci si 5 – 30 m în cea mai mare parte a judetului.

Au fost identificate resurse de apa termala în zonele Amara si Giurgeni, cu o temperatura de 400C.

Resurse naturale

Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si brun – roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate – solonceacuri si soloneturi (800 ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita.

Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de :

• petrol si gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;

• loessul cu o textura foarte fina – Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ;

• nisipul, în zona Hagieni si albia râurilor ;

• namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.

• izvoare sulfuroase la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.

• izvoare termale – Giurgeni, Amara.

Vegetatia este formata din plante salbatice reprezentate de ierburi marunte si de unii arbusti si arbori.Acestea formeaza stepa,care ocupa suprafete restranse datorita utilizarii agricole intense a terenurilor.

Aceasta are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, întâlnindu-se urmatoarele tipuri :

• de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare furajera;

• de silvostepa, în sud-vestul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului, Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se înregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, gârnita, salcâm ;

• de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti în padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com. Cosâmbesti), Beslesti – Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul câinesc, macesul, cornul, sângerul.

• de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si în Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;

• lacustra – orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei, cucuta de apa, piciorul cocorului ;

• alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Padurea ialomiteana ocupa o intindere de 25 511 ha.Vegetatia de mlastina din lunci este formata din papura,stuf si sageata apei.

Fauna existenta în judetul Ialomita se poate clasifica astfel :

• animale de stepa si de padure : popândaul, hârciog, orbete, soarecele de câmp, dihor de stepa, iepure de câmp, prepelita, potârniche, soarecele de câmp, nevastuica, capriorul, mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau, sopârla de stepa, sopârla de câmp.

S-au mai semnalat : bizamul, câinele enot, vrabia spaniola. Pâna în 1940 (în vestul judetului) si 1967 (în estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa 1945.

• pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potârnichea, vrabia, sitarul, lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc.