Calitatea locuirii urbane în regiunea

INTRODUCERE

Conceptul de „calitate a vieţii” a apǎrut şi s-a dezvoltat ca o reacţie criticǎ faţǎ de modul de apreciere a necesitǎţilor umane, doar prin aportul creşterii economice, fiind neglijat impactul complex pe care aceasta îl are asupra mediului natural şi social. Astfel, primii care au folosit şi au impus în circuitul ştiinţific acest concept, au fost ecologişii şi cercetǎtorii mediului urban, atenţionând asupra problemelor ecologice pe care le presupune o dezvoltare economicǎ necontrolatǎ. Calitatea vieţii include totalitatea bunurilor şi serviciilor, analizate sub raport cantitativ şi calitativ, de care beneficiazǎ membrii unei comunitǎţi umane (Erdeli et al., 1999, p. 58).

Acestea cuprind patru componente de bazǎ: - Calitatea vieţii materiale (locuinţǎ, dotǎri edilitare, transport, condiţii de muncǎ etc.); - Calitatea vieţii biologice (alimentaţie, stress, morbiditate etc.); - Calitatea vieţii spirituale (învǎţǎmânt, culturǎ etc.); - Calitatea vieţii psihice. Din acest punct de vedere, calitatea vieţii cuprinde ansamblul elementelor care se referǎ la situaţia fizicǎ, economicǎ, socialǎ, culturalǎ, politicǎ, de sǎnǎtate etc., în care trǎiesc oamenii, conţinutul şi natura activitǎţilor pe care aceştia le desfǎşoarǎ, caracteristicile relaţiilor şi proceselor sociale la care participǎ, bunurile şi serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul şi stilul de viaţǎ, evaluarea împrejurǎrilor şi rezultatele activitǎţilor care corespund aşteptǎrilor populaţiei, precum şi stǎrile subiective de satisfacţie / insatisfacţie, fericire, frustrare etc. (Mǎrginean, Bǎlaşa, 2002, în Matei, 2007, p. 134).

Procesul de urbanizare, cu ritmuri din ce în ce mai rapide pe mǎsura trecerii timpului, a generat noi probleme legate de organizarea vieţii urbane, de realizarea unui standard de viaţǎ cât mai favorabil la nivelul comunitǎţilor urbane. Acesta este exprimat, atât prin indicatori macroeconomici (venit naţional brut, produs intern brut, produs naţional brut), cât şi prin indicatori ai veniturilor populaţiei (venituri nete, venituri reale etc.) şi consumului acesteia (costurile de viaţǎ, exprimate prin serviciile utilizate, coşul zilnic sau consumul alimentar) (Matei, 2007, p. 134) .

Conjunctura economicǎ globalǎ, dar şi performanţele economice naţionale reflectate prin inflaţie sau şomaj, dar şi profesia, gradul de instruire, gradul de morbiditate, chiar sexul şi vârsta fiecǎrui individ constituie variabile cu consecinţe directe sau indirecte asupra standardului de viaţǎ individual şi colectiv.

Referindu-ne la termenul de “reziliență”, acesta provine din limba franceză” résilience” și este folosit în principal în fizică, fiind mărimea caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și aria secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respective.

Făcând referire la analiza curentă acest termen este folosit pentru a descrie capacitea populației de a se adapta la mediul în care trăiește, modul în care folosește resursele din teritoriul în care locuiesc pentru a-și creea un mediu cât mai propice pentru existența acestora, adaptarea atât la schimbările economice, dar și modul în care aceasta răspunde la unele dezastre natural, asupra cărora de cele mai multe ori nu au nici o acțiune în determinarea lor.

METODOLOGIA

Acest studiu își dorește să analizeze calitatea vieții urbane din regiunea Buzău-Brăila-Prahova-Ialomița. În privință realizării acestuia s-a construit o bază de date pe baza la 10 indicatori,care indică calitatea vieții, date care au provenit din baza de date online a Institutului Național de Statistică (http://statistici.insse.ro/), apoi folosind programul XL Stat, au fost create o serie de analize, care vor fi analizate și interpretate ulterior în decursul lucrării.

Indicatorii analizați sunt următorii, care în lucrare vor fi abreviați pentru a face analiza acestora mai ușoară, toate datele de asemenea au fost standardizate, o parte din ele fiind exprimate în procente în urma unor calcule având la bază elementele din componeța acestora.

Indicatorii sunt prezentați în tabelul 1, de asemenea pentru o mai bună înțelegere a lucrării, abrevierile vor fi axenate lângă aceștia pentru a nu exista neînțelegi în interpretarea acestora :

Nume Original Abreviere

Alimentarea cu apă APA

Instalație de canalizare CAN

Instalație electrică EL

Încălzire central IC

Bucătarie în locuință BUC

Baie în locuință BAIE

Indicele spațiilor verzi ISV

Dinamica spațilui construibil DSC

Suprafața medie pe locuitor pe locuință SMLOCloc

Densitatea locuirii DL

Densitatea locuinței DensLoc

Tabel 1

Datele care au fost incluse în studiu sunt la nivelul anului 2013, deoarece la nivelul acestui baza da date este completă cu toate informațiile utile acestei lucrări, anul 2014, repectiv 2015 au lipsă câteva date ale unor indicatori cheie în această analiza, lucru care cel mai probabil v-a fi remediat în viitor.

Pentru baza de date au fost luate 30 de orașe din zona de studiu, trebuie menționat faptul că în analiză au fost incluse doar orașele atestate documentar, nu și cele care sunt la nivelul unui oraș, dar nu au primit încă titulatura, sau cele care sunt în proces de obținere a acestei titulaturi.

Zona de studiu a fost aleasă datorită diversității reliefului, acest lucru influențând modul de dezvolare și de adaptare la mediul încorjurător și de asemenea se află aproape într-o zonă de tranzit (județele Buzău și Brăila) între două regiuni istorice ale României, ne referim aici al Moldova și Muntenia. Acest lucru este relevant deoarece culturile relativ diferite din aceste zone au efecte asupra dezvoltării populațiiei și poate influența modul de dezvoltare, care automat are efecte asupra calității vieții.

Acestă lucrare îți propune să analizeze calitatea vieții din această zonă cu scopul mai bunei înțelegeri a necesităților oamenilor și îmbunătîțirii calitații vieții acestora.