Calitatea mediului și a vieții în Valea Jiului

Cuvânt înainte

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze calitatea mediului şi a vieţii în arealul minier al Văii Jiului, oprindu-ne în studiul de caz asupra localităţii Vulcan.

De ce această tematică şi de ce acest areal ?

Pentru că geografia în ansamblu trebuie să fie o simbioză a geosferelor, iar toate aceste geosfere cumulate definesc mediul. Pentru că mediul geografic nu trebuie privit într-o manieră izolată şi punctuală, cu atât mai mult cu cât, în condiţiile actuale pe care România le traversează, se impune o nouă mentalitate în definirea sa. Mediul geografic trebuie perceput atât prin prisma componentei naturale cât şi prin prisma componentei antropice. În plus, se impune astăzi o redefinire a noţiunii de peisaj, dat fiind faptul că România a dus o intensă politică de industrializare, fapt ce a determinat transformări profunde în structura peisajului geografic. Este cunoscut faptul că un areal puternic antropizat cum este Valea Jiului, ca urmare a concentrării aici a industriei miniere, are serioase repercursiuni asupra mediului. De aceea, o importanţă deosebită trebuie acordată implicaţiilor de ordin social şi economic care, reflectate în componenta naturală, definesc calitatea vieţii din arealul minier al Văii Jiului, un areal ce dispune încă de un important potenţial economic, social şi, nu în ultimul rând, turistic.

Desigur că diversitatea şi complexitatea acestui areal nu va putea fi epuizată în cadrul acestei lucrări. Dorim însă ca lucrarea de faţă să constituie un prim pas spre conştientizarea problematicii actuale a mediului şi spre schimbarea atitudinii faţă de această problematică prin luarea de măsuri pentru un mediu mai sănătos de care să se bucure şi generaţiile ce vor urma.

Elaborarea lucrării de faţă s-a realizat atât pe baza consultării bibliografiei de specialitate, cât şi prin ieşirile pe teren. Au fost consultate lucrări de geologie, hidrologie, climatologie, pedologie, biologie şi biogeografie pentru stabilirea particularităţilor cadrului natural, lucrări de istorie, geografie umană şi geografie economică pentru stabilirea particularităţilor socio-economice, a evoluţiei lor în timp şi în special a impactului acestora aspra mediului natural, precum şi lucrări generale de geografia mediului pentru stabilirea unei metodologii de lucru şi definirea unor noţiuni. De mare importanţă a fost şi materialul cartografic (hărţi geologice, Planul Urbanistic General etc.), datele obţinute de la diverse instituţii (Primăria Municipiului Petroşani, Staţia Meteorologică Petroşani, Spitalul Municipal Petroşani, Primăria Oraşului Vulcan, C.E.T. Paroşeni), precum şi preţioasele informaţii scrise şi verbale obţinute pe teren în timpul anchetelor, şi, nu în ultimul rând, cunoştinţele obţinute în cei patru ani de facultate.

Doresc pe această cale să mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat şi susţinut pe parcursul realizării acestei lucrări,

Domnului Lector univ. dr. Mircea Voiculescu pentru sprijinul acordat în coordonarea şi redactarea lucrării şi pentru preţioasele sale încurajări,

Mulţumesc colectivului de cadre didactice de la Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, secţia Geografie pentru aportul pe care l-au avut în formarea mea ca geograf,

Domnului Profesor Jean-Baptiste Humeau şi colectivului de cadre didactice al Departamentului de Geografie de la Universitatea din Angers, pentru înţelegerea şi sprijinul acordat în documentarea teoretică a acestei lucrări pe întreaga durată a sejurului meu în Franţa.

Mulţumesc tuturor interlocutorilor şi responsabililor din cadrul Primăriei oraşului Vulcan, pentru timpul pe care au binevoit a mi-l acorda, contribuind astfel la avansarea acestei cercetări.

Mulţumesc, de asemenea, părinţilor mei pentru suportul moral şi financiar pe care mi l-au acordat pe întreg parcursul cercetării şi realizării lucrării,

Şi nu în cele din urmă tuturor cititorilor acestei lucrări.

CAPITOLUL 1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ

1.1. Poziţia geografică şi limitele arealului luat în studiu

Depresiunea Petroşani, unitate intramontană din cadrul Carpaţilor Meridionali, ale cărei particularităţi fizice, economice şi umane o desemnează ca o individualitate de prim ordin, este situată în SE judeţului Hunedoara, între Munţii Retezat şi Sebeş la N şi Munţii Vâlcan şi Parâng la S (fig. 1).

Are o lungime de circa 45 de km între localităţile Câmpa la E şi Câmpul lui Neag la V; o lăţime maximă de 9 km la E şi 1,5 km în partea vestică, fapt ce-i conferă o formă triunghiulară. Este străbătută în lungul său de Jiul de Vest şi este traversată de Jiul de Est, cele două braţe unindu-se la S de localitatea Livezeni (Geografia României, III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, 1987).

CAPITOLUL 2. ORAŞUL VULCAN ŞI DEPRESIUNEA PETROŞANI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE

Cercetările efectuate de-a lungul timpului asupra acestei zone au atras atenţia îndeosebi asupra explicării formării defileului Jiului în aval de localitatea Livezeni.

Primele ipoteze în acest sens au fost exprimate de cercetătorii P. Lehman şi A. Rehman, după opinia cărora defileul s-a format pe direcţia unei falii, fapt neconfirmat de cercetările geologice.

O altă ipoteză este cea a formării văii Jiului printr-o captare, ipoteză susţinută de cercetătorul B. Inkey. Tot astfel, în 1899 şi 1907, geograful de origine franceză Emm. de Martonne explică formarea defileului prin ipoteza captării dinspre sud. Opiniei acestuia i se alătură, cu noi argumente, D.D. Burileanu, în 1944. De asemenea, Ludovic Mrazec(1891) şi Gh. Murgoci explică formarea defileului Jiului prin antecedenţă, valea corespunzând unei lăsări axiale a Pânzei Getice.