Campia Baraganului de Sud - Studiu Fizico - Geografic cu Privire Speciala asupra Reliefului si Hidrografiei

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Campia Baraganului de Sud - Studiu Fizico - Geografic cu Privire Speciala asupra Reliefului si Hidrografiei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 79 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Florin Achim

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

INTRODUCERE
CAP. I. ASPECTE GENERALE
CAP. 2. PRINCIPALELE CARACTERISTICI GEOLOGICE ALE CÂMPIEI BĂRĂGANULUI DE SUD
CAP. 3. ANALIZA RELIEFULUI
CAP. 4. CARACTERISTICI CLIMATICE SPECIFICE CÂMPIEI BĂRĂGANULUI DE SUD
CAP. 5. ANALIZA HIDROGRAFIEI ŞI A RESURSELOR SUBTERANE DE APĂ
CAPITOLUL 6. CARACTERISTICI BIOGEOGRAFICE SPECIFICE CÂMPIEI BĂRĂGANULUI DE SUD
CAPITOLUL 7. CARACTERISTICI PEDOGEOGRAFICE
CAPITOLUL 8. SPECIFICUL RISCULUI GEOGRAFIC ÎN CADRUL CÂMPIEI BĂRĂGANULUI DE SUD
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

POZIŢIA GEOGRAFICĂ

PRINCIALELE CARACTERISTICI GEOLOGICE ALE CÂMPIEI BĂRĂGANULUI DE SUD

BĂRĂGANUL DE SUD SE SUPRAPUNE INTEGRAL PLATFORMEI MOESICE CARE SE AFLĂ LA O ADÂNCIME DE 1300 M ÎN EST (LA FĂCĂENI) ŞI 8000 M (LA CRĂSANI – AXINTELE) ÎN NV. PRIN URMARE SE CONSTATĂ FAPTUL CĂ DIRECŢIA GENERALĂ DE ÎNCLINARE A PLATFORMEI ESTE DE LA EST CĂTRE VEST ŞI NORD-VEST.

FORMAŢIUNILE LITOLOGICE CUATERNARE, PREZENTE ÎN SUBSOLUL BĂRĂGANULUI DE SUD, CU IMPORTANŢĂ ÎN GENEZA FORMELOR DE RELIEF SAU ÎN STABILIREA RESURSELOR SUBTERANE DE APĂ SUNT:

- FORMAŢIUNEA “STRATELOR DE FRĂTEŞTI”;

- FORMAŢIUNEA “COMPLEXULUI MARNOS”;

- FORMAŢIUNEA DEPOZITELOR LOESSOIDE;

- FORMAŢIUNEA DEPOZITELOR NISIPOASE;

- FORMAŢIUNEA DEPOZITELOR FLUVIATILE.

EVOLUŢIA CUATERNARĂ

ÎN TIMPUL PLEISTOCENULUI MEDIU SUPRAFAŢA BĂRĂGANULUI DE SUD ESTE OCUPATĂ PENTRU ULTIMA DATĂ DE APELE LACUSTRE;

LA FINALUL PLEISTOCENULUI MEDIU ŞI ÎNCEPUTUL PLEITSOCENULUI SUPERIOR, APELE SE RETRAG CĂTRE VEST, DE-A LUNGUL ACTUALEI VĂI A RÂULUI MOSTIŞTEA;

ÎN TIMPUL GLACIAŢIUNII WURM, NIVELUL MĂRII A COBORÂT CU CIRCA 40 DE M “FAZA NEOEUXINICĂ” FAPT CE A DETERMINAT ADÂNCIREA VĂII DUNĂRII ŞI A CELOR CE IZVORAU ŞI SE VĂRSAU ÎN ACEASTA. A URMAT TRANSGRESIUNEA NEOLITICĂ, ÎN CARE APELE AU INVADAT VĂILE EXISTENTE, STIMULÂND PROCESELE DE EROZIUNE LATERALĂ ŞI DEZVOLTARE A LUNCILOR. TOTODATĂ ÎN URMA DEPUNERILOR DE SEDIMENTE DE LA GURILE DE VĂRSARE ALE VĂILOR, S-AU FORMAT LIMANE FLUVIATILE;

LA ÎNCEPUTUL HOLOCENULUI S-AU PRODUS DEPUNERI DE LOESS ŞI NISIPURI EOLIENE, CU INFLUENŢĂ ÎN GENEZA FORMELOR DE RELIEF;

UN ROL IMPORTANT ÎN GENEZA FORMELOR DE RELIEF ÎL AU ACTIVITĂŢILE ANTROPICE DESFĂŞURATE ÎN SECOLUL XX.

CAPITOLUL 3 ANALIZA RELIEFULUI

Caracteristici de ansamblu ale reliefului

Caracteristici morfometrice

Hipsometria

Adâncimea fragmentării reliefului

Densitatea fragmentării reliefului

Declivitatea (panta)

Tipuri genetice de relief

Relieful petrografic

Relieful dezvoltat pe loess şi depozite loessoide

Relieful dezvoltat pe depozite de nisip în amestec cu loees

- Relieful dezvoltat pe depozite de luncă

Relieful fluviatil

Relieful fluvio-pluviatil

Relieful pluvial

Contribuţia climei la modelarea reliefului

Relieful antropic

Regionarea geomorfologică

CARACTERISTICI MORFOMETRICE

CARACTERISTICILE MORFOMETRICE REFERITOARE LA: HIPSOMETRIE, ADÂNCIMEA FRAGMENTĂRII RELIEFULUI, DENSITATEA FRAGMENTĂRII ŞI PANTE, ÎNREGISTREAZĂ VALORI SCĂZUTE.

Suprafata 3560 kmp

Hipsometria

Valorile altitudinale extreme sunt: maximă 93,1 m (Mv. Platoneşti) şi minima de 4,5 m (în lunca Braţului Borcea);

Altitudinea medie este de 32,24 m;

Fisiere in arhiva (1):

  • Campia Baraganului de Sud - Studiu Fizico - Geografic cu Privire Speciala asupra Reliefului si Hidrografiei.PPT

Alte informatii

Facultatea De Geografie