Caracteristici si Perspective de Dezvoltare Turistica in Zona Montana in Romania

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Caracteristici si Perspective de Dezvoltare Turistica in Zona Montana in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 135 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

INTRODUCERE 6
Zona montană: zonă turistică de bază a României 6
CAPITOLUL I. TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICĂ 9
1.1. Locul şi rolul turismului în economie 9
1.2. Funcţiile turismului şi ale turismului montan 14
1.2.1. Funcţia economică şi culturală a turismului 14
1.2.2. Rolul turismului în dezvoltarea zonelor montane 17
1.3. Forme de turism. Turismul montan 18
1.3.1. Locul turismului montan în economia locală şi naţională 20
1.3.2. Tendinţe în evoluţia turismului pe plan mondial 21
1.3.2.1. Repere istorice, tendinţe şi mecanisme în formarea fluxurilor turistice 21
1.3.2.2. Fluxuri turistice spre şi din România 24
1.3.2.3. Turismul internaţional şi comerţul mondial 27
1.3.3. Motivaţii şi practici ale turismului montan 29
CAPITOLUL II. OFERTA ŞI CEREREA TURISMULUI MONTAN AL ROMÂNIEI 35
2.1. Oferta turismului montan al României 35
2.1.1. Potenţialul turistic al zonei montane 35
2.1.1.1. Potenţialul turistic natural 37
2.1.1.2. Potenţialul turistic antropic 46
2.1.1.3. Resurse turistice – evaluare şi ierarhizare 50
2.1.1.4. Legea muntelui 51
2.1.2. Echiparea turistică a zonei montane 54
2.1.2.1. Echipamente de cazare şi alimentaţie 54
2.1.2.2. Dotări pentru agrement 55
2.1.3. Infrastructura generală 59
2.1.4. Forme de turism specifice zonei montane 59
2.2. Cererea turistică în zona montană 60
2.2.1. Dimensiunile, structura şi dinamica cererii turistice în zona montană 61
2.2.2. Indicatorii circulaţiei turistice 64
CAPITOLUL III. STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN ÎN ROMÂNIA 67
3.1. Turismul şi dezvoltarea strategică 67
3.2. Concepţia de dezvoltare a turismului montan la nivel macroeconomic 70
3.3. Amenajarea turistică a zonelor montane 73
3.4. Direcţii şi strategii de promovare şi dezvoltare a produsului turistic montan 76
CAPITOLUL IV. DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI ECOTURISMUL ÎN ZONA
MONTANĂ 86
4.1. Dezvoltarea durabilă a zonelor montane: concepte, principii şi acţiuni 86
4.1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă şi ecoturism 86
4.1.2. Direcţii şi principii în dezvoltarea durabilă a zonelor montane 89
4.2. Consideraţii generale referitoare la dezvoltare durabilă şi ecoturism 94
4.2.1. Perspectivele dezvoltării durabile a turismului românesc 95
4.2.2. Obiectivele dezvoltării durabile a turismului românesc 98
4.2.3. Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice 99
4.3. Protecţia mediului. Parcuri naţionale în zona montană 101
4.3.1. Dezvoltare durabilă şi ecoturism în zonele protejate 102
4.3.2. Impactul ecologic şi încercările de armonizare a turismului montan cu mediul
natural 104
4.3.2.1. Dimensiuni ale impactului asupra mediului natural 104
4.3.2.2. Aspecte privind gestiunea impactului ecologic 106
4.3.3. Parcul naţional – un mijloc de gestionare a impactului ecologic al turismului 106
4.4. Spre un turism „verde” în zona montană 107
CAPITOLUL V. STAŢIUNEA TURISTICĂ MONTANĂ – NUCLEUL DERULĂRII
ŞI DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII DE TURISM 110
5.1. Concepte, tipologie 110
5.2. Principii de proiectare şi dezvoltare a staţiunilor montane 112
5.2.1. Principii ale proiectării unei staţiuni montane 112
5.2.2. Determinarea capacităţilor de primire a staţiunii şi corelarea dimensiunilor
echipamentelor sale 114
5.3. Principalele staţiuni din zona montană din România 116
5.4. Disfuncţionalităţi în activitatea staţiunilor montane 127
CONCLUZII 129
Concluzii teoretice 129
Concluzii empirice 131
Propuneri 133
BIBLIOGRAFIE 135

Extras din document

INTRODUCERE

ZONA MONTANĂ: ZONĂ TURISTICĂ DE BAZĂ A ROMÂNIEI

Pentru cei ce doresc să se rupă din cotidian, pentru cei ce iubesc puritatea naturii şi ineditul, pentru turiştii de ocazie sau cei avizaţi, pentru cei cu rucsacul în spate sau cei motorizaţi, pentru toţi iubitorii de frumos, „marea familie a munţilor” din România, sunt o mare tentaţie.

Indiferent de motivaţie – la odihnă sau tratament, la muncă sau distracţie – nu poţi rămâne absent, indiferent de câte tentaţii există în jurul tău, fără ca magnetul din tine să nu te atragă spre frumosul munte. Tu, care toată viaţa, până la întâlnirea cu aceştia, ai fost un „absent”, vei ajunge să le mângâi creştetul şi mai mult de cât atât, vei deveni un împătimit al lor, un slujbaş pentru tot restul vieţii.

Muntele, indiferent de numele de botez, că el se numeşte Cozia sau Lotru, Făgăraş sau Bucegi, Şureanu, Ţarcului sau Cernei, este acela pe care te vei urca, îi vei respecta regulile şi-l vei venera. Muntele uneşte oamenii, îi face mai buni, mai comunicativi, ca de altfel turismul, turismul în general: „Turismul şi îndeosebi drumeţia, sunt cei mai puternici factori de apropiere sufletească între oameni, între popoare. Prin turism unim lumea!”

Muntele, cel pe care-l consideri prieten, poate să-ţi devină propriul tău duşman, doar, numai dacă nu-i respecţi regulile. El este cel care impune regula jocului, pentru că muntele este în casa lui şi nu el este musafirul. El, este generos şi plin de ospitalitate când te afli în împărăţia lui, el te încântă cu ciripitul păsărilor şi susurul izvoarelor, cu umbra popasului şi razele aurii ale soarelui, cu roua dimineţii şi roşul asfinţit prevestitor de o nouă frumoasă zi, cu botezul ploii de vară şi cu adăpostul cetinii, cu parfumul florilor şi adierea vântului, cu dangătul de clopot al turmelor de mioare şi lătratul dulăilor de la stână, cu luna care apare după un vârf de brad şi freamătul tainic al pădurii, el este cel care te face să tânjeşti şi să suferi de dor, este cel care la întâlnirea din creastă îţi impune respect, făcându-te să înroşeşti de emoţie, declanşându-ţi şiroiri reci de plăcere şi îmbujorându-ţi obrajii.

El este cel care te îmbie la fiecare sfârşit de săptămână, sau în fiecare vacanţă, împreună cu familia sau cu cei dragi, să-ţi abandonezi toate gândurile şi problemele, să uiţi de toţi şi de toate ce ţi s-au întâmplat, să-ţi pui rucsacul şi să porneşti la drum undeva, unde, muntele te aşteaptă cu privirea lui senină, scăldată în soare, sau cu capul în nori – depinde de „starea” de moment în care se află, dar întotdeauna îmbătat de aerul său pur şi ozonat, încărcat de miresmele îmbietoare ale florilor şi pădurilor. Indiferent de structura sa geologică sau configuraţia geografică, de albul zăpezii sau vegetaţia care-l îmbracă cu mantia ei multicoloră, de treptele de altitudine (alpină sau subalpină) sau cele mai de jos acoperite cu verdele pădurii de răşinoase sau foioase, toate sunt străbătute de drumeţi cu rucsacul în spate, indiferent de timp sau anotimp.

Traseele turistice (drumuri de munte, poteci) în funcţie de gradul lor de dificultate, marcate sau nemarcate, conduc pe cei ce merg, adesea cu rucsacul în spate sau călări pe cai adevăraţi, pe montanbikuri şi din ce în ce, tot mai mulţi, motorizaţi, spre mirifica lume a muntelui. Fără a se ţine seama de vârstă, de sex, de locul de provenienţă, români sau străini, toţi sunt mânaţi de acelaşi ţel – dragostea pentru munte şi ispita de a cunoaşte noi locuri. Dorul de a porni la drum spre acele locuri care-ţi sunt cunoscute sau spre altele care urmează să le cunoşti, este nemărginit. El este cel care te îndreaptă spre frumoasele meleaguri româneşti, fiecare cu specificul său, care încântă deopotrivă şi pe primul venit şi pe cel ce l-a parcurs toată viaţa.

Sunt destui şi din cei care nu-l respectă, printre aceştia, nu toţi, se strecoară şi acei călăreţi moderni ce au sub „şa” mulţii cai putere, care la bordul unor bolizi pe patru roţi, sfidând de cele mai multe ori drumurile muntelui, pătrund în cele mai intime şi tainice locuri ale muntelui, provocându-i altă suferinţă. Aceştia sunt cei ce îi lasă lungi dâre de praf şi viroage adânci, stricându-i liniştea şi parfumul florilor, alungându-i vieţuitoarele şi mânjindu-i faţa, sunt cei ce îi rănesc pajiştile şi-i murdăresc verdeaţa, ei sunt cei ce îl sfidează şi îl deranjează. Pentru aceştia nu există „o civilizaţie a muntelui”!

Toţi deopotrivă, cei ce pătrund în mirifica lume a muntelui, cei ce-l iubim sau ne facem că-l iubim, ne place sau nu ne place, vrem sau nu vrem, el, muntele, trebuie respectat!

Turismul montan deţine un loc aparte în varietatea formelor de turism; muntele a reprezentat din totdeauna o destinaţie preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale. În acelaşi timp, zona montană a atras atenţia investitorilor şi organizatorilor de turism, datorită oportunităţilor oferite pentru dezvoltarea unei activităţi turistice eficiente.

În cazul României, zona montană este mai puţin spectaculoasă din punct de vedere al altitudinilor şi mai puţin competitivă pe plan internaţional, dar prin varietatea atracţiilor oferă condiţii pentru practicarea unei game diverse de forme de turism: odihnă, drumeţie şi alpinism, sporturi de iarnă, speologie, cură balneară. Muntele, deşi prin valenţele sale răspunde preferinţelor unor segmente largi de consumatori, reprezentând o destinaţie de vacanţă tot cursul anului, este mai puţin pusă în valoare, prin dotările de care dispune, comparativ cu celelalte zone.

Turismul montan se înscrie astăzi în tendinţele manifestate de turismul românesc în general: transformări structurale generate de trecerea la economia de piaţă, scăderea circulaţiei turistice, a calităţii echipamentelor şi serviciilor, dificultăţi generate de întârzierea privatizării, de fiscalitatea împovărătoare, care nu favorizează dezvoltarea turismului, de imaginea negativă a României propagată peste hotare etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caracteristici si Perspective de Dezvoltare Turistica in Zona Montana in Romania.doc