Caracterizarea fizico-geografică și socio-economică a Subcarpaților Vrancei

INTRODUCERE

Subcarpa.ii Vrancei alcatuiesc o arie de protec.ie speciala avifaunistica (sit SPA) situata în Muntenia (România), pe teritoriile jude.elor Buzau (34%) .i Vrancea (66%).

Complexitatea lor structurala, alinierea aproximativ paralela a dealurilor .i depresiunilor cu mun.ii, mobilitatea apreciabila a versan.ilor, frecventele procese foehnale, re.eaua hidrografica transversala, precum .i particularita.ile economiei locale, imprima Subcarpa.ilor Vrancei trasaturi care-i definesc ca o diviziune evidenta a Subcarpa.ilor de la Curbura. (Badea et al, 1992)

La sud de valea Trotusului, începând cu interfluviul Susita-Zabraut, pâna la valea Slanicului de Buzau, structurile subcarpatice prezinta o complicatie deosebita. Spre interior, molasa salifera de vârsta acvitanian-sarmatiana este cutata în anticlinale si sinclinale, sariind putin latura externa. Aceasta este constituita din depozite mai noi, sarmato-pliocene de origine exclusiv carpatica, monoclinale, foarte groase si puternic înaltate. Astfel, desi sunt cele mai recente, pietrisurile romanian-pleistocene de Cândesti se mentin la altitudinea de aproape 1.000 m.

1. ASPECTE GENERALE

Subcarpa.ii Vrancei (pe o suprafa.a de 35.823 ha.) au fost declara.i arie de protec.ie speciala avifaunistica prin Hotarârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea .i completarea Hotarârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protec.ie speciala avifaunistica ca parte integranta a re.elei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejata include rezerva.ia naturala Padurea Schitu - Dalhau.i .i se suprapune par.ial cu situl de importan.a comunitara Padurea Dalhau.i.

Subcarpa.ii Vrancei sunt mult mai apropiati de tipul clasic subcarpatic, având un sir de bazinete si înseuari submontane în principal de sinclinal, un sir de dealuri subcarpatice situate între doua aliniamente de falii inverse, dominate partial de un sinclinal, un sir de depresiuni subsecvente si intradeluroase, situate la contactul cu dealurile externe .i un sir extern de dealuri de tip cueste, formate pe monoclin acoperit cu strate de Cândesti si prelungite

piemontan spre câmpie. Ace.tia se compun din doua fâ.ii: una interna miocena, puternic cutata, .i alta externa, formata din sarmato-pliocen, monoclina. Între aspectele tectono-structurale se remarca o cutare mai puternica, mai pu.in regulata, cu falieri, chiar încalecari, .i cute diapire mai intense.