Caracterizarea Judetului Sibiu

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Caracterizarea Judetului Sibiu.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 227 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
1. DESCRIERE GENERALĂ
- Localizare
- Suprafaţă şi relief
- Reţeaua hidrografică
- Clima
- Repere istorice
1.1. Situaţia socio-economică a judeţului
1.2. Descrierea generală a zonelor asistate (defavorizate) din judeţ
1.3. Resurse naturale
1.3.1. Resurse naturale de suprafaţă
1.3.2. Resurse ale subsolului
1.4. Infrastructura
1.4.1. Infrastructura de transport
- Reţeaua de drumuri
- Reţeaua de cai ferate
- Transport aerian
- Transportul public
1.4.2. Reţele de comunicaţii date şi Internet
1.4.3. Infrastructura tehnico-edilitară
- Sistemul de alimentare cu apă
- Sistemul de canalizare (situaţia staţiilor de filtrare)
- Sistemul de colectare şi tratare a apelor uzate
- Sistemul de distribuţie a gazelor naturale
- Sistemul de alimentare cu energie termică
-Sistemul de alimentare cu energie electrică ……
1.4.4. Infrastructura educaţională, de cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic
1.4.5. Infrastructura sanitară
1.4.6. Infrastructura socială
1.4.7. Infrastructura pentru turism
1.4.8. Cultura
2. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU
2.1. Situaţia unităţilor economice
2.1.1. Infrastructura pentru iniţierea şi dezvoltarea de
afaceri
2.1.2. Vedere generală asupra firmelor
2.1.3. Vedere asupra firmelor pe sectoare economice
2.1.4. Analiza sectorului IMM-urilor din Judeţul Sibiu.
2.2. Dezvoltarea economică în industrie
2.3. Studiul mediului de afaceri
3. POPULAŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
3.1. Populaţia
3.2. Evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă
3.3. Şomaj
4. STRUCTURA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTAREA
RURALĂ
4.1. Implicarea sectorului agricol în economia locală
4.2. Producţia agricolă primară
4.3. Structura terenurilor agricole (arabil, păşuni, fâneţe) şi principalele culturi agricole
4.4. Prelucrarea şi marketingul produselor agricole
4.5. Pădurile
4.6. Evoluţia populaţiei în spaţiul rural
4.7. Poziţionarea pieţei forţei de muncă în spaţiul rural
4.8.Spiritualitate rurală- manifestări culturale, produse artizanale, obiceiuri folclorice, arhitectură tradiţională, etc
5. MEDIU
5.1. Aerul
5.2. Apa
5.3. Solul
5.4. Biodiversitatea, biosecuritatea, pădurile
5.5. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase
6. SPECIFICITĂŢI TERITORIALE ŞI DISPARITĂŢI ZONALE
6.1. Structura aşezărilor, disparităţi teritoriale
6.2. Disparităţi demografice
6.3. Disparităţi în domeniul infrastructurii şi al utilităţilor publice
6.4. Infrastructura de comunicaţii
6.5. Disparităţi în domeniul calităţii vieţii, educaţiei şi
culturii
6.6. Disparităţi în nivelul de ocupare
6.7. Disparităţi la nivel social pe teritoriul judeţului Sibiu
6.8. Disparităţi în domeniul mediului
II. ANALIZA SWOT

Extras din document

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ

1. DESCRIERE GENERALĂ

Localizare

Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţă de 273 km de Bucureşti, capitala ţării, se încadrează între următoarele coordonate:

- latitudine nordică – 46017’ – având ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag

- latitudine sudică – 45028’ – având ca punct extrem satul Paltin, comuna Boiţa

- longitudine estică – 24057’ – având ca punct extrem satul Ţeline, comuna Brădeni

- longitudine vestică – 23035’ – având ca punct extrem comuna Jina.

Judeţele limitrofe:

- nord – judeţul Mureş

- sud – judeţele Argeş şi Vâlcea

- est – judeţele Braşov şi Mureş

- vest – judeţul Alba

Suprafaţă şi relief

Încadrându-se între judeţele mijlocii, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, clasându-se pe locul 24 din acest punct de vedere, şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş.

Relieful judeţului coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30 % din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 m), munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din suprafaţa judeţului zona de podiş (podişurile Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor) cu relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de podiş trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului, propice culturilor agricole.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Sibiu aparţine celor 2 unităţi mari geografice: muntoasă şi depresionară.

- Unitatea muntoasă cuprinzând M-ţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului este alcătuită în general din şisturi cristaline, amfibolite şi micaşisturi cu o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte, cu pante abrupte, puternic afectate de eroziune şi glaciaţiuni;

- A doua unitate, cea depresionară, s-a format la sfârşitul Cretacicului. În cadrul ei se disting din punct de vedere structural două zone principale :

- a cutelor diapire în care stratele sunt cutate şi apar la zi sâmburi de sare (Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului)

- a domurilor – în nordul judeţului - reprezentată prin cute largi, boltite, în care s-a acumulat gaz metan.

Rocile din care este alcătuită unitatea depresionară sunt:

- în fundament – cristalinul zonei montane scufundat;

- cuvertura – alcătuită din roci sedimentare.

Reţeaua hidrografică

Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, BH Olt şi BH Mureş, spre care afluează cursuri de ape totalizând o lungime de 1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi).

Un număr mare de lacuri naturale - glaciare şi sărate şi lacuri artificiale – pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergetică, alimentare cu apă şi agrement, completează reţeaua hidrografică a judeţului.

Sursa: (PLAM judeţul Sibiu 2004).

Climă

Tipul de climă în judeţul Sibiu este cel continental moderat, cu influenţă oceanică, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic şi veri în general nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

- regimul climatic – temperatura medie anuală în judeţul Sibiu are o distribuţie lunară caracterizată prin scăderea valorilor termice din luna august până în luna ianuarie, creşterea temperaturii din februarie până în iulie şi prin scăderea valorilor termice odată cu creşterea altitudinii.

- temperatura multianuală – între 0,30 C în zona montană - Staţia meteo Bâlea Lac şi 8,90 C la Staţia meteo Boiţa, cu maximă de 37,30C înregistrată în iulie 2000 şi minimă de -26,70C, înregistrată la Staţia meteo Sibiu în decembrie 2001.

- regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie caracterizată prin creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în iunie şi descreşterea din iunie până în februarie. Prin modul de dispunere generală a reliefului şi prin dominarea influenţelor vestice, distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii este de la 600-700 mm în zona de podiş, la 1300-1400 la treapta înaltă a munţilor. Cantitatea de precipitaţii scade de la sud la nord, în direct cu coborârea generală a reliefului, dar şi de la est la vest în funcţie de condiţiile locale ale reliefului şi de deplasările aerului.

- regimul eolian - în zona Sibiului, circulaţia generală a atmosferei se supune circulaţiei la nivel european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei cât şi în cea a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N–V (13%) şi S–E (8,2%). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vânt dinspre munte cu caracter de foehn numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizarea Judetului Sibiu.doc