Ciocanesti, Bucovina - Turism Rural

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Ciocanesti, Bucovina - Turism Rural.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Filimon Claudiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Geografie, Turism

Cuprins

CUPRINS:
I. Introducere
II. Aşezarea geografică
III. Cadrul natural → Turism verde
IV. Gospodăria → ca element central al agroturismului
1. Spaţii de cazare
2. Gastronomie
3. Agrement
V. Obiceiuri, tradiţii, cutume
VI. Forme ale turismului practicate în cadrul rural
VII. Implicarea comunităţii locale în dezvoltarea
turismului rural
VIII. Bibliografie

Extras din document

I. INTRODUCERE

Turismul rural deţine o pondere considerabilă în zona Bucovinei. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor. O astfel de localitate cu potenţial turistic semnificativ este şi comuna Ciocăneşti, vestită prin însuşi numele său, ce vine de la ciocănarii din vremea marilor voievozi (Dragoş Vodă, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare ), care făureau uneltele de luptă pentru apărarea pământului strămoşesc. Este atestată documentar din anul 1400, într-un hristov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Având în vedere clasificarea satelor turistice din România în funcţie de specificul lor, Ciocăneşti este o localitate de interes pescăresc şi vânătoresc.

II. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Comuna Ciocăneşti este situată în regiunea Bucovina, în partea de SV a judeţului Suceava, între Obcinile Mestecănişului şi Masivul Suhard, la o altitudine cuprinsă între 850 – 940 m, fiind dispusă de o parte şi de alta a râului Bistriţa Aurie.

III. CADRUL NATURAL →

Cadrul natural are un aport deosebit de important în dezvoltarea turismului verde în acest areal, iar dintre factorii favorizanţi dezvoltării amintim:

• Situarea comunei într-o zonă de munte, ceea ce permite efectuarea de drumeţii şi trasee turistice, precum şi petrecerea timpului liber într-un cadru natural nepoluat. Turiştii amatori de experienţe cu iz rustic se pot implica în realizarea muncilor agricole specifice mediului montan, cum ar fi: păstoritul, tunsul oilor, mulsul lor etc.

• Vegetaţia specifică zonei montane, e reprezentată prin: tufărişuri de afin, merişor, bujor de munte, păiuş roşu, iarba vântului. Pantele sunt acoperite cu specii de molid şi brad, iar la altitudini ridicate se întâlneşte fagul. Plantele ierboase sunt reprezentate de macrişul iepurelui, ferigi sau perişor. Dezvoltarea turismului verde în acest areal a fost posibilă datorită fondului floristic şi cinegetic, pădurea de brad şi molid, considerată a fi o podoabă a acestor ţinuturi. Flora roditoare a munţilor şi păşunilor dau o calitate cu totul deosebită produselor de lapte şi carne, ca produse cu adevărat biologice, nepoluate. Turiştii pasionaţi de flori rare vor găsi în această zonă cea mai mare rezervaţie naturală de Rhododendron din Europa.

• Fauna este specifică etajului de conifere, fiind reprezentată printr-o varietate de specii, menite să atragă pasionaţii de turism cinegetic autohton. Datorită biodiversităţii de care se bucură această zonă, turiştii au posibilitatea de a practica vânătoarea unor specii ca: cerb carpatin, urs, mistreţ, iepure sau râs. Există şi specii rare, ocrotite ca monumente ale naturii, precum: cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, cinteza alpină, gaiţa de munte, bufniţa şi piţigoiul. Pădurile mai sunt populate cu jder de copac, găinuşă de munte, lup, vulpe, veveriţă, dar şi privighetoare, sturz sau şopârlă. Toate aceste specii de animale şi păsări sunt adevărate atracţii turistice, cu atât mai mult cu cât oferă imaginea naturală a unui cadru salbatic (nu s-a intervenit antropic).

• Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal de Bistriţa Aurie, bogată în diverse specii de peşti (păstrăvul curcubeu, păstrăvul indigen, lipanul, mreana) şi constituie un adevărat paradis pentru pescuitul "la muscă" al păstrăvului şi lostriţei. Alături de posibilităţile de pescuit, Bistriţa Aurie oferă şi prilejul unei plimbări liniştite cu pluta, dar şi al practicării unui sport extrem, cum este raftingul.

• Un factor important este şi climatul montan agreabil, cu influenţe baltice (temperaturi mai joase, precipitaţii abundente) şi orientale (contraste între iarnă şi vară), prielnic practicării diferitelor activităţi sportive.

Toţi aceşti factori ai cadrului natural contribuie la realizarea turismului verde în această zonă.

IV. GOSPODĂRIA →

Condiţiile naturale deosebite, ospitalitatea bucovinenilor, tradiţiile, obiceiurile, mâncărurile tradiţionale şi posibilitatea practicării diferitelor sporturi specifice mediului rural, au permis dezvoltarea agroturismului, reprezentat prin gospodăriile în stil bucovinean tradiţional, ce deţin spaţii de cazare pentru turiştii veniţi în zonă. Acestea se întind pe distanţa mai multor kilometri, cuprinzând spaţiul de locuit, anexe (bucătărie de vară, şură, cămară de lemne, grajduri şi coteţe, afumătoare) şi teritoriile agricole.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ciocanesti, Bucovina - Turism Rural.doc

Alte informatii

Universitatea din Oradea Facultatea de Istorie-Geografie Specializarea Geografia Turismului Anul II