Clima Orașului Focșani

Clima oraşului Focşani

Mecanismele de reglare fiziologică ale organismului uman sunt influenţate în cea mai mare măsură de caracteristicile elementelor meteorologice şi climatice, de proprietăţile atmosferei terestre: temperatura aerului, presiunea atmosferică, vânt, compoziţie, grad de electricitate, densitate şi gravitaţie. Acestea au capacitatea de a declanşa reacţii care favorizează adaptarea dinamică a întregului sistem fiziologic, în aşa fel încât nivelul său funcţional să se menţină în parametri optimi. Pot exista, însă, situaţii în care intensitatea solicitărilor atmosferice depăşeşte limitele potenţialului fiziologic de adaptare, modificând echilibrul său intern, intrându-se astfel în sfera patologicului. Pragul de intrare în „starea critică” este diferit pentru fiecare inivid şi populaţie, în funcţie de gradul de adaptare anterioară la condiţiile meteorologice de stres.

Din cauza inexistenţei unui climat ideal, omul zilelor noastere, şi în special cel din mediul urban, trebuie să conştientizeze dimensiunea sa biometeorologică şi să adopte comportamente voluntare care să-i asigure protecţia fiziologică necesară. Omul este o fiinţă meteorosensibilă şi trebuie să ia în considerare factorii meteorologici sau microclimatici care îi pot influenţa activitatea, pentru a preveni situaţii de risc, ce pot să-i afecteze proctivitatea sau creativitatea sau, în ultimă instanţă, chiar starea de sănătate şi de echilibru fiziologic.

În cele ce urmează, vom prezenta caracteristicile principalelor elemente şi fenomene climatice din spaţiul geografic în care sunt amplasaţi Focşanii, precum şi modul în care aceştia influienţează, direct sau indirect, activitatea omului. Analiza acestor influenţe generale, regionale sau locale a elementelor şi fenomenelor climatice asupra calităţii vieţii în această regiune ne va ajuta, în final, să apreciem potenţialul climatic de care dispune oraşul Focşani cu împrejurimile sale şi să-l valorificăm în condiţii optime pentru necesităţile social-economice.

Repartiţia temperaturilor zilnice ale aerului la Focşani în cazul diferitelor tipuri de circulaţie atmosferică

Temperatura aerului este elementul climatic care redă cel mai bine influenţa factorilor climatogeni şi, în primul rând, al radiaţiei solare. Analiza datelor rezultate din înregistrări plurianuale (1956-2005) scoate în evidenţă o medie termică de 9,90C, (10,50C media ultimilor zece ani) precum şi unele particularităţi ale regimului de temperatură a aerului, specifice zonei temperate.

Jumătatea sudică a Moldovei, incluzând aici şi Câmpia Râmnicului, care este poziţionat Focşanii, se află printre regiunile în care interacţiunea dintre diversele tipuri de circulaţie atmosferică şi caracteristicile morfometrice ale reliefului generează diferenţieri ale producerii şi repartiţiei în spaţiu a valorilor principalelor elemente climatice.

Masele de aer oprite, redirijate sau transformate adiabatic în urma contactului cu Carpaţilii Orientali sunt, în continuare, supuse altor transformări, dar la o scară mai mică, sub influienţa caracteristicilor morfometrice ale reliefului extracarpatic din est. Aici, sectoarele de câmpie foarte joase, cu formă concavă, culoarele de vale cu direcţii şi largimi diferite, culmile deluroase, din est, cu înălţimi sau orientări diverse amplifică sau diminuează proprietăţile iniţiale ale maselor de aer ce ajung deasupra lor.

Stratele de aer ce se deplasează pe deasupra Podişului Moldovei, în cazul circulaţiei dinspre nord şi nord-est, suportă cele mai importante modificăriale direcţiei de deplasare, în special în sectorul curburii, fapt ce a dus la emiterea de importante ipoteze şi studii legate de efectele torsionării liniilor de curent asupra fenomenelor meteoclimatice produse în Câmpia Română. Aerul rece, de provenienţă nordică, influienţează majoritatea regiunilor ţării noastre deoarece reuşeşte cu uşurinţă să disloce aerul cald preexistent, modificând în mai puţin de 10-15 ore caracteristicile meteorologice din zonă. Aerul rece, odată ce ocupă părţile estice, mai joase, din Câmpia Română va stagna deasupra lor perioade mai lungi de timp determinând formarea stratelor de inversiune termică. Caracterul depresionar al Câmpiei Române favorizează acumularea şi staţionarea aerului rece, ce continuă să se răcească prin fenomene radiative, determinând, astfel, apariţia pe timpul iernii a aşa numitului “lac de frig”, ce se extinde din câmpie până la marginea Piemontului Curburii sau pe cursul inferior al Bârladului. Rareori advecţiile dinspre nord aduc aer aduc aer mai cald, chiar pe timpul iernii.

În sezonul cald, fenomenul se petrece în mod invers, valurile de aer mai rece cuprind întâi sectoarele de relief mai înalte şi nu pe cele joase cum se întâmplă iarna, Câmpia Siretului Inferior rămânând zona cu cele mai calde temperaturi, frecvent apărând situaţiile de disconfort termic.