Clișeul în cadrul turismului european

INTRODUCERE

De-a lungul anilor, conţinutul noţiunii de turism s-a modificat, s-a îmbogăţit continuu, oferind un amplu câmp de studiu şi investigatii pentru specialişti.

Un studiu de acest fel trebuie să răspundă la o serie de întrebări: care a fost cauza declanşatoare, unde s-a produs?, când?, cum?, (forme de manifestare), ce?, ce urmează? (perspective), care este efectul asupra mediului înconjurător?

Concomitent cu progresul tehnologic, care a dus la ameliorarea calităţii vieţii generâd o creştere a numărului de turişti şi apariţia unor clişee turistice.

Aceste clişee generează o serie de controverse în ceea ce priveşte turismul.

Sa definim “Clişeul” nu este un exerciţiu simplu. După explicaţia din DEX, clişeul reprezintă “Frază banală, expresie stereotipă, folosită în anumite ocazii; temă, motiv, viziune estetică uzată în urma unei frecvente întrebuinţări; şablon” .Caracterul general al acestei definiţii nu lasă să se înţeleagă complexitatea fenomenului de “clişeu turistic”

Lucrarea de faţă ’’Studiu asupra obiectivelor turistice-clişeu în cadrul turismului european” are drept scop:

• Selectarea câtorva obiective turistice şi tipurile de turism generate de acestea;

• Identificarea momentului când un obictiv turistic devine clişeu /stereotip

• Stabilirea avantajelor/dezavantajelor clişeelor turistice

• Analiza percepţiei populaţiei asupra clişeelor turistice în marile destinaţii europene

Capitolul I

METODOLOGIA ŞI TERMINOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVELOR TURISTICE ÎN EUROPA

I.1. Metode de cercetare şi tehnologie utilizate

Pentru realizarea lucrării de faţă am folosit următoarele metode de lucru : investigaţia, identificarea, interpretarea, analiza şi ancheta de teren.

Etapa de teren constând în identificarea componentelor din teren, a elementelor de analizat s-a produs în timpul vacanţelor în diverse oraşe / ţări. Am realizat un album foto cu principalele obiective de analizat, realizând deasemenea un jurnal în care am trecut propriile observaţii.

Apoi am constituit o baze de date, am întocmit un plan de lucru şi am identificat principalele surse de informaţii privind obiectul investigaţiilor. Am consultat biblioteca personală, a facultăţii şi alte surse de date. Tot în această etapă am realizat o consultare amplă a paginilor web ce pot oferi informaţii metodologice sau analize de caz, identificate prin căutare după cuvinte cheie.

În ultima etapă, cea de analiză de birou a tuturor materialelor, am trecut la interpretarea imaginilor, analiza şi sintetizarea documentelor şi materialelor bibliografice, a datelor culese, clasificarea elementelor identifcate realizând tabele de sinteză a datelor.

I.2. Terminologie

Rolul acestui subcapitol este de a face trecerea în revistă a termenilor folosiţi, cunoscut fiind faptul că literatura de specialitate se află într-o etapă în plină dezvoltare, între diferite şcoli universitare sau grupuri de specialişti existând controverse privind utilizarea unor noţiuni.

Analiza şi definirea termenilor utilizaţi porneşte de la definiţiile consacrate şi folosite de către specialişti şi de către mari autori.

Dintre noţiunile frecvent invocate cele mai importante sunt obiectiv turistic şi clişeu la care s-au adăugat treptat şi alţi termeni, cum ar fi stereotip, turist, turism, destinaţie turistică, atracţie turistică etc.