Cluj-Napoca

Scurta prezentare a orasului

Cluj-Napoca este resedinta judetului Cluj, precum si capitala istorica a Transilvaniei. Orasul are în jur de 300 000 de locuitori.

Amplasare : 46°462003N, 23°362003E

Tara: România

Judet: Cluj

Atestare documentara :124

Populatie : 342,112 (2006 est.)

Suprafata:179,5 km²

Densitatea populatiei: 1 771 loc./km²

Altitudine: 410 m n.m.

Primar Emil Boc

Aspecte pozitive & Aspecte negative

Dintre atuuri sunt enumerate buna accesibilitate pe calea aerului, densitatea mare a retelei rutiere si feroviare (peste media nationala);

Resursele turistice naturale si antropice valorificate printr-un numar ridicat de structuri turistice, prezenta centrului universitar de traditie Cluj-Napoca;

Principalele probleme sunt legate de mediu :depozitele amplasate in apropierea locuintelor, apelor de suprafata si zonelor de agrement - generand poluarea apelor si solurilor, depozite orasenesti

neoperate corespunzator, colectarea fara selectie a deseurilor menajere de la populatie.

Oportunitati

Interes international pentru turismul cultural si in parcurile naturale;

Cresterea investitiilor publice si private in educatie.

Amenintari

Emigrare masiva a fortei de munca inalt calificat;

Neglijarea patrimoniului cultural;

Slaba calitate a utilitatilor publice (reduce atractivitatea regiunii).

Infrastructura

Transporturi

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orasele principalele din România, întretinute de compania nationala de transport feroviar de calatori, CFR. Concomitent, exista si doua trenuri internationale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona si Ady Endre). Gara Centrala asigura transportul feroviar spre Bucuresti si multe alte orase principale românesti, prin linii Intercity si Sageata Albastra. Orasul dispune si de doua gari secundare, Gara Mica Cluj-Napoca (situata în imediata apropiere a Garii Centrale) si Cluj-Napoca Est.

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucuresti - Oradea- Budapesta- Viena). Totusi, lipsa legaturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mures- Brasov - Bucuresti- Constanta) împiedica intrarea orasului în circuitului european. De asemenea, lipsa interconectarii rapide cu partea de est (în special nord-est) a tarii (Coridorul 9 European), priveaza Clujul de legaturile necesare cu aria sa de influenta economica.

Transporturi

Abundenta fluxului de tranzit si transport de marfa, coroborata cu lipsa unei sosele de centura adecvate, augumenteaza traficul intern, perturbând circulatia în municipiu si ridicând gradul de poluare.

Clujul este deservit de un aeroport international, Someseni, amplasat în partea estica a orasului, între strada Traian Vuia si albia râului Somesul Mic (la 6 km distanta de centrul orasului). Aeroportul asigura anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care doua treimi pe cursele internationale.

Municipiul este strabatut de 662 km de strazi, din care 443 km sunt echipati cu facilitati moderne (structura stradala, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizeaza pe 342 km din reteaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz si tramvai. Sistemul de taximetrie se dovedeste a fi de asemenea foarte performant.

Transporturi

În 2004 au început lucrarile la o noua autostrada, pe ruta Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea- Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfasurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada urmareste traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petresti, urmând sa se racordeze la DN1 în localitatea Gilau, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrarile la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsa de finantare din partea Guvernului, însa au fost reluate începând cu aprilie 2006 odata cu resemnarea contractului între Gurvernul României si compania americana Bechtel. În perioada imediat urmatoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a orasului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul orasului si a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual pe Calea Turzii, o artera în panta care traverseaza dealul Feleacului, se produce un numar foarte mare de accidente soldate cu morti si raniti, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Mortii“.