Combaterea Eroziunii Solului

Capitolul 1

Memoriu descriptive

1.1 Denumirea obietivului:

‘Combaterea eroziunii solului din comuna Bezdean jud. Dambovita’

1.1.2 Amplansamentul obiectivului de amenajat

Perimetrul este amplasat între două oraşe aşezate pe doua frumoase văi: Valea Ialomiţei Valea Prahovei - Pucioasa Breaza exact la 15 km distanţă de fiecare dintre ele, la o „altitudine între 450-700m, între 25°30' longitudine estică 45°8' latitudine nordică.

Perimetrul este format din 5 versansi care au:

Versantul Lungimea versantului Expozitia versantului

1 1575 m N –E

2 805 m N

3 1230 m S

4 460 m N

5 1535 m S

1.1.3 Necesitatea şi oportunitatea amenajării

Referitor la necesitatea amenajării sau avut în vedere două aspecte şi anume ; de a se diminua şi stabili procesul de degradare a terenului şi de a asigura condiţiile necesare pentru înfiinţarea folosintelor agricole corespunzatoare şi pentru întreţinerea şi exploatarea mecanizată a amenajării. Procesele de degradare prin eroziune şi alunecări de teren ce s-au declanşat şi accentuat în ultimii ani , au transformat suprafeţele pe care le-au afectat în terenuri slab productive , de calitate necorespunzătoare periclitând datorită extinderii lor şi alte zone.

Starea actuală a terenurilor necesită îmbunătăţiri corespunzătoare.Reţeaua de circulaţie existentă prezintă degradări datorită scurgerilor nedirijate a apelor de suprafaţă , conducând la apariţia formaţiunilor eroziunii de adâncime , sub formă de rigole şi chiar ogaşe.

În contextul celor menţionate, a dezvoltării şi modernizării patrimoniului folesintelor agricole din Bezdead , se impune reamenajarea suprafeţei luate în studiu.

1.2 Conditii naturale

1.2.1 Asezare geografica. Vecini

Pe şoseaua ce duce de la Targovişte la Sinaia, insoţind râul Ialomiţa numai pe partea stângă a apei, la jumatatea distanţei dai de staţiunea Pucioasa. La Monumentul Eroilor Primului Război Mondial, aflat în această staţiune într-un cochet părculeţ, se face o bifurcaţie: spre stânga, drumul traversează Ialomiţa pe partea sa dreaptă suie spre Fieni, Pietrosiţa, Moroieni pânş la Cota 1000 (Paduchiosu), de unde coboară la Sinaia, iar inainte, calea urcă dealul Muşa, se lasă în Diaconeşti-Miculeşti, de unde, numai pe malul drept al pârâului Bezdedel, te duce la Bezdead, sat prin care mergi 10 km (12 km daca ţinem seama de satul Măgura).

Aşadar, între două oraşe aşezate pe doua frumoase văi: Valea Ialomiţei Valea Prahovei - Pucioasa Breaza exact la 15 km distanţă de fiecare dintre ele, la o „altitudine între 450-700m, între 25°30' longitudine estică 45°8' latitudine nordică, se află BEZDEADUL, „cel mai întins mai bogat sat din munţii Damboviţii"'.

Vecinii săi sunt: la N comuna Moroieni satul său Muscel, la N-E comuna Adunaţi-Prahova, la E satul Ursei comuna Vineşti, la S-E comuna Vârfuri, la S oraşul Pucioasa (Miculeşti-Diaconeşti), la V Fieni, Buciumeni, Valea Leurzii, Pietroţa Moroieni.

1. 2.2. Date geologice

Teritoriul comunei Bezdead se individualizează ca o unitate geologică distinctă dar asemănătoare cu alte teritorii situate în zona Subcarpaţilor. Astfel, in „Dicţionarul enciclopedic roman” se precizează că Subcarpaţii Prahovei, cuprinsi între vaile Slănicul Buzăului Dâmboviţa, sunt caracterizaţi prin cea mai mare altitudine medie cea mai adâncă fragmentare din Subcarpaţi, prin prezenţa unor muncele alcătuite din fliş, prin prezenţa cutelor diapire... prin alternarea unor depresiuni sinclinale (Slănic-Bezdead, Drajna-Chiojd, Cislău, Nişcov, Mislea-Măgurele, Pucioasa-Câmpina)"

lată o menţiune specială despre Bezdead: „Din punct de vedere geologic, zona subcarpatică în care este situat Bezdeadul este caracterizată prin formaţiuni de fliş cretacic, în partea de nord. În sinclinalul Bezdead-Buciumeni-Costeşti la sud de linia Ursei-Berevoieşti, Vulcana de Sus sunt prezente formaţiuni paleogene. Formaţiunile miocene sunt reprezentate numai prin gresii, marne cu gipsuri con¬glomerate, dar acestea apar numai pe axul sinclinal Bezdead-Costeşti" ).

Solurile localităţii noastre sunt sărace:

a.)argiloase, conţinând 35-100% argilă, iar restul mâl nisip. Sunt greu

permeabile, reci se lucrează anevoie;

b)aluviale;

c) nisipoase, în care predomină particulele minerale, silicate (peste 70%); sunt soluri mobile afânate, uşor permeabile, din care cauză sunt uscate sărace;

d.) lutoase;

e) solurile brun-roşcate de pădure, formate sub vegetaţia pădurii de foioase; ele sunt sărace în humus slab acidulate;

f) soluri coluvionale, formate la baza pantelor repezi, ce conţin, de obicei, fragmente de rocă nealterată;

g). sărăturoase, îmbibate cu saramură (Valea Sărată).

Stratele orizontale de fliş, dovedind înclinarea destul de mare a vadului de curgere a apelor îngustimea văii, sunt numeroase la Bezdead: Valea-Sărată, Colţul Morii, Dumbrăiana, Râpa-Bapciului, Malul de Rasună, Valea Ciorii, Valea Omului, Valea Nicului, Gâlma (Măgura) , in Costişata: Râpa-Zânii Râpa Coştişeţii.

Aici, la Bezdead, oamenii au depus depun permanent eforturi de fertilizare a solurilor, iar, dacă nu fac aceste eforturi, aşteaptă roade de la Mama Natură sau „ce va da Domnul!"

Bezdedelul are ca afluenţi, pe parteadreaptă, vâlcelele: Varniţa,_Bălăşescu,Muşati, Poşchineşti, Valea Corbului,Valea Ciorii, Valea Curelii, Coporodulcu Valea Neagra Valea Rogozului,Valea Macului, Valea Dedii, Valea luiComan, Valea Leurzii, Valea Bârzii,iar pestânga:Dumbrăiaua,Valea Bradului, Seciul, Râmata, ValeaFerigii, un izvor puternic, ţâşnind directdin mal, numit pot, apoi ValeaOmului, Valea Întremaluri, Valea luiCazan,

Valea Săratâ, Valea Morii Valea Plopului. Un izvor foarte puterniceste la Duceşti. El nu seacă niciodată ar putea fi folosit.