Comportamentul demografic al Republicii Moldova

L.P. 1 - Republica Moldova

Moldova cu denumirea oficială Republica Moldova este un stat localizat în sud-estul Europei se învecinează cu România la vest si cu Ucraina în nord, est și sud. Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 340 de metri la extremitatea sa sudică. În perioada dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova își declarase independența pe 27 august 1991. Pe 29 iulie 1994 a fost adoăptată prima constituție a Moldovei. Începând cu anul 1990, o porțiune a teritoriului Moldovei, recunoscut internațional, situat pe malul estic al râului Nistru este sub controlul așa numitului guvern Transnistrian. Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Moldova este stat membru a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului European, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și a altor organizații internaționale. Republica Moldova aspiră pentru aderarea la Uniunea Europeană și a implementat deja primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de vecinătate.

Poziția geografică

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinandu-se cu România la vest și Ucraina în nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România si 939 km cu Ucraina, granițele fiind cuprinse între 45°28' și 18°28' latitudine nordică (aproximativ 350 km) și între 26°40' și 30°6' longitudine estică (aproximativ 150 km). Țara ocupă o suprafață de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape.

Relief

Deși partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depășesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălănești). Partea centrală si nordică a țării se află pe Podișul Codru, iar cea sudică pe Câmpia Bugeacului. Zonele arabile ocupă 53% din suprafața Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pășunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% din teritoriul întreg al statului. Solurile sunt în general de calitate medie, se pot găsi atât cernoziomuri cât și podzoluri.

Clima

Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, la aproximativ jumătatea distanței dintre Ecuator si Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C și 10,0 °C semnalându-se o încălzire a climei. În Republica Moldova sunt aproximativ 2.060- 2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile variază între 370- 560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă, care se topește de câteva ori pe iarnă.

Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În luna mai temperatura se stabilește în jurul a 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar uneori poate atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.

Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă și suferă din cauza resurselor limitate de apă.

Hidrografia

Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km, 57 lacuri cu suprafața oglinzii apei de 62,2 km², circa 3000 iazuri și rezervoare de acumulare, cu un volum de 1,8 km³ și suprafața oglinzii apei de 333 km². Cele mai mari râuri care curg pe teritoriul țării sunt Dunărea, Nistrul, Prutul, cu un volum anual de scurgere de 13,6 km³.

Flora

Atât așezarea geografică cât și clima sau relieful au influențat semnificativ componența vegetației. De asemenea factorul uman este și el unul destul important în acest domeniu. În Republica Moldova există două zone de vegetație, acestea fiind: Zona stepei și cea a silvostepei.

Fauna

Fauna Republicii Moldova este relativ bogată și variată. În țară viețuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate și peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se întîlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești.

În Republica Moldova există cinci rezervații științifice cu suprafața totală de 19,4 mii ha. Două rezervații forestiere - “Codrii” și “Plaiul Fagului” - se află în centrul Moldovei; altele două - “Prutul de Jos” și “Pădurea Domnească” - sînt amplasate în valea rîului Prut; a cincea rezervație - “Iagorlîc” din raionul Dubăsari - are ca scop protecția și studierea ecosistemului acvatic unic al rîului Nistru.

Demografie

La 1 ianuarie 2014 populația Republicii Moldova a constituit 3 557 634 de locuitori (exclusiv teritoriul transnistrean și municipiul Tighina). După proclamarea independenței în anul 1991 situația demografică din Republica Moldova a devenit una grea. Cauza acestui fapt este situația social-economică dificilă. În ultimii ani a scăzut creșterea naturală a populației, s-a majorat emigrarea peste hotare oamenilor profesional-educați în vârsta lucrătoare. S-a majorat nivelul de mortalitate naturală a populației.