Comuna Vidra, Județul Vrancea

Comuna Vidra, judetul Vrancea este situata in partea de sud-vest a judetului.

Prin nordul comunei Vidra trece paralela de 46 grade, iar la sud cea de 45 grade si 50 ‘ latitudine nordica. Prin mijloc este traversata de meridianul de 26 grade si 30 ‘ longitudine estica.

Comuna Vidra, judetul Vrancea, potrivit asezarii sale in punctul de intrare in zona Vrancei, pe zona depresionara subcarpatica si pe cursul principalului curs de apa a raului Putna, este strabatuta de principalul drum national ce face legatura dintre Focsani si Brasov- respectiv DN 2D, care traverseaza comuna de la un capat la altul, de asemenea drumul judetean care face legatura dintre Vidra – Tifesti- Bizighesti ( direct la E 85) si drumul judetean intre Vidra – Vizantea Livezi- Campuri , precum si o retea foarte densa de drumuri comunale si vicinale.

Geografie:

Comuna Vidra (cu toate satele componente) este situata in zona de deal ( colinar), la contactul dintre doua unitati fizico-geografice - M-tii Carpati, dealurile subcarpatice si Valea Putnei, deschizand, in depresiunea Vrancei intrarea in zona depresionara si de munte a judetului Vrancea, fiind denumita simbolic “ Poarta Vrancei “, la o distanta de 35 Km de resedinta judetului Vrancea, Focsani, fiind strabatuta de la un capat la altul de DN 2D Focsani – Tg. Secuiesc.

Istorie:

Potrivit izvoarelor istorice, din punct de vedere administrativ, comuna Vidra a luat fiinta dupa anul 1400, respectiv dupa organizarea administrativ-teritoriala facuta de Domnul Moldovei, Alexandru Cel Bun, din dinastia Musatinilor.

Dupa anul 1859, a Unirii Tarii Romanesti cu Moldova, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Vidra a devenit “ plasa” , fiind condusa de un pretor, situatie ce s-a mentinut pana la 5 septembrie 1951, cand tara a fost impartita dupa modelul rusesc, la regiuni si raioane, zona primind denumirea de “ Raionul Vrancea, cu sediul initial la Naruja, apoi la Vidra si apoi la Focsani.

La marea impartire administrativ-teritoriala din 19 februarie 1968, Vidra a devenit comuna in cadrul actualului judet Vrancea, situatie ce se mentine si in momentul de fata.

Sub aspect istoric general, comuna Vidra, integrata incontestabil “ Tarii Vrancei” , taram de legenda – care isi are obarsia in “ negura vremii” , fiind consemnata in majoritatea izvoarelor istorice care amintesc de marii domnitori moldoveni inclusiv potrivit unor danii facute de domnii Alexandru Cel Bun, Stefan Cel Mare, Petru Rares, Petru Movila, Dimitrie Cantemir si alti domnitori, unor boieri locali, clerului, unor demnitari sau slujitori domnesti si chiar localnicilor pentru fapte ireprosabile de regula in luptele cu invadatorii straini, ultimul astfel de document si cel mai des pomenit de localnici fiind “ Uricul domnesc a lui Stefan Cel Mare” de inzestrare a vrancenilor cu munti, printre beneficiari fiind si comuna Vidra , cu o parte din satele componente

De altfel, de localitatea Vidra sau unele sate componente se pomeneste si in opera nemuritoare a marelui domnitor si carturar de renume mondial, Dimitrie Cantemir, “ Descriptio Moldaviae”- ca un prinos de recunostinta adus vrancenilor pentru vitejia lor, moment in care Vrancea era o “ republica autonoma” , iar locuitorii acesteia, deci si cei din zona localitatii Vidra, se bucurau de anumite privilegii ( scutiri de dari, danii de pamanturi si paduri, numiri in anumite functii domnesti sau locale).

Asezarea ‘Vidra” este descrisa in imagini memorabile si de marele poet de renume national si mondial , Alexandru Vlahuta in opera sa nemuritoare “ Romania pitoreasca”

De asemenea anumite elemente ale trecutului acestor tinuturi pot fi identificate si in lucrarile unor istorici de renume national si mondial, Nicolae Iorga, A D Xenopol, Vasile Pirvan, precum si ale sociologului si etnografului Henri Stahl si respectiv ale altor istorici si oameni de litere din perioada moderna.Referitor la atestarea documentara, precum a denumirii satelor comunei Vidra, fiecare avand propria istorie, potrivit unor documente si izvoare istorice, s-a constatat:

- Satul Vidra – atestat documentar in anul 1400, si-a dobandit numele potrivit legendei, de la acela al unui nume de vanator si negustor de blanuri de vidre, animale existente in numar foarte mare pe aceste meleaguri;