Consideranta privind utilizarea concepției de marketing în valorificarea resurselor turistice în Geoagiu Băi

Cap.1 Prezentarea cadrului general al statiunii Geoagiu Bai

1.1 Scurt Istoric

În repertoriul bogățiilor și frumuseților naturale rânduite în decorul Munților Apuseni, stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi apare ca un adevarat mărgăritar. Denumirea ce i se atribuie, de “dar al Metaliferilor”, poate fi interpretată fie ca simbol al varietății de bogății minerale cuprinse în adâncurile pământului, fie ca expresie a multiplelor calități dietetice-curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumusețile odihnitoare ale peisajului natural, ce răsplătesc cu prisosință pe oricine vine pe aici.

Băile Geoagiu sunt cunoscute sub numele de Thermae Germisara încă de pe vremea romanilor. La locul numit "Cetatea Urșilor", pe dealul Pedeapsa, se afla o așezare civilă dezvoltată în jurul băilor.Relicvele și urmele arheologice găsite în incinta băilor demonstrează o exploatare intensă și permanentă în perioada romană.

Datele științifice cele mai bogate privitoare la existența unei așezări la hotarul actualei localități Geoagiu și învecinatul Cigmau, care în antichitate ingloba in sine si asezarea balneara, le avem in special din perioada romana a Daciei. Invatati, istorici si filozofi sunt de acord cu originea traco-dacica a acestei denumiri topice, formata prin asocierea a doua cuvinte: germi (cald), sara (apa).

Sub stapanire romana, baile cu izvoare calde, ca cele de la Germisara (Geoagiu-Bai) erau mult cercetate, si prevazute cu instalatii adecvate, cu sanctuare unde se venerau anumite zeitati protectoare ale acestor ape tamaduitoare.

Amintim un monument găsit în 1939 pe locul bazinului mare, ce conține un altar cu o inscriptie și o statuetă, dedicate zeilor Aesculap și Hygeea de către P. Furius Saturninus, guvernator al Daciei pe la 161 e.n., ca mulțumire pentru însănătoșirea sa. Folosirea apelor termale de la Geoagiu Băi a continuat, ele fiind amintite în 1531 când regele Ioan Zapolya secularizează Geoagiu "ca avere mănăstirească împreună cu cele 18 sate și băile". În urma Unirii Transilvaniei cu România stațiunea ia o mare extindere, în 1935 construindu-se bazinul mic, iar în 1939 bazinul mare, aparand numeroase hoteluri, magazine și restaurante.

1.2 Pozitie geografica

Statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai este situata la 12 Km nord de orasul Orastie, zona deluroasa ce nu depaseste altitudinea de 600 m, intr-o depresiune formata din ultimele ramificatii ale Muntilor Metaliferi.

Geoagiu–Bai se afla situat intr-un bazinet depresionar sculptat in partea de sud–est a Muntilor Sacarâmb. De o parte si de alta a statiunii se desfasoara o rama de culmi impadurite cu fag, gorunete si brad, când mai pronuntate când mai domoale impinse din Magura Boiului inspre Valea Muresului. In nordul localitatii Geoagiu–Bai domina dealul cu vârful Ceretul (550 m ), iar la sud–vest Cornetul Cigmaului cu culmile Piscul si Plesul, care nu intrec 500 m inaltime. Prefacerile scoartei terestre suferite de-a lungul timpului sunt tradate si de aspectul exterior framântat, de numeroase abateri de la orientarea generala a prelungirilor muntoase spre Valea Muresului de pantele versantilor pe alocuri mai abrupte sau mai domoale.

O privire de orizont lasa, in general, impresia unor coline impadurite având platouri cu pasuni, fânate si chiar locuri cultivate cu grâu, secara, ori cu pomi fructiferi. Intre inaltimile acestor dealuri, statiunea pare strânsa ca intr-o caldare de unde se poate iesi pe o singura poarta, aceea strabatuta dinspre est de soseaua asfaltata si Valea Bailor ce traverseaza statiunea.

1.3 Cadrul natural

CLIMA

Climatul zonei Geoagiu-Bai apartine celui de coline si dealuri cu variatii de microclimat local. In spatiul sau se intâlnesc nuante destul de atenuate, cele ale Munceilor Sacarâmbului ca si cele de pe Lunca Muresului. Variatiile atmosferice relativ scazute, presiunea atmosferica uniforma, asociatiile temperaturii si umezelii aerului destul de reduse, predominarea timpului senin ca si scaderea precipitatiilor sub media pe tara, iata doar câteva din elementele climatologice simtite aici. Pozitia geografica de bazinet depresionar, explica in acelasi timp existenta unor ierni relativ blânde (-20 grade C) si a verilor calde (peste 20 grade C) anual înregistranduse peste 100 zile însorite.