Controlul și monitorizarea plajelor de pe litoralul Mării Negre

I. Generalitati.

Litoralul românesc (la Marea Neagră) se întinde de la granița cu Ucraina (Nord) până la cea cu Bulgaria (Sud). Este cea mai exploatată zonă turistică din România. De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici. Principalele orașe, dar și principala zonă de interes, unde se află majoritatea stațiunilor și a atracțiilor turistice, este județul Constanța. Celălalt județ riveran este județul Tulcea. Singura regiune istorică riverană este Dobrogea.

Principalul oraș, fiind socotit și capitala acestei zone, este Constanța (370.000 locuitori). Al doilea ca mărime este Mangalia (50.000 locuitori). Apoi este orașul Năvodari (41.000 locuitori) (toate în județul Constanța). Alte orașe sunt: Sulina (27.000 loc.) (Tulcea), Eforie (10.000 loc.) și Techirghiol (7.000 loc.) (Constanța). Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km și este compus din Delta Dunării și lacurile litoralului, care însumează o lungime totală de 163 km și de plajele litoralului ce se întind pe mai bine de 82 km. În fiecare an aproximativ un milion de turiști vin să viziteze litoralul românesc. Țărmul este deosebit de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje și cordoane de nisip.

Marea, în acțiunea ei erodantă, a făcut ca țărmul să se retragă continuu, fie prin transformarea golfurilor în limane și lagune, fie prin abraziunea în dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului, au înălțimi ce variază între 20 și 40 m: de la Capul Singol (punctul „Pescărie”, la intrarea în Mamaia), faleza crește spre sud până la 35 m pentru a scădea apoi la 10-15 m, ca să ajungă la Eforie și Capul Tuzla până la aproape 40 m, ca spre Costinești și Mangalia să scadă din nou spre 10-20 m și apoi să crească spre Vama Veche. Strălucirea soarelui pe litoralul românesc are o medie anuală de 2.500 de ore, identică cu cea de pe plajele coastei dalmatine (Croația) și apropiată de cea a coastelor mediteraneene.

În zona Agigea se află unica rezervație de dune marine din România, la 50 m de mare, în vecinătatea sanatoriului TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu” și ocupă o suprafață de 5 ha pe un platou mai înalt. Monumente istorice precum Cetatea Histria, Peșterile de la Cheile Dobrogei, dunele maritime de la Agigea, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei.

Gospodărirea integrată a zonelor de coasta reprezinta un concept modern, bazat pe principiul dezvoltării durabile, care presupune amenajarea si protectia acestor zone tinand seama de dezvoltarea economica si sociala legata de prezenta marii, în vederea mentinerii pentru generatiile viitoare a echilibrului biologic si ecologic fragil si a peisajelor din zonele costiere.

Fig. 1. Litoralul Marii Negre.

Directiva Europeana din 2002/C58E/01, privind implementarea managementului integrat al zonei de coasta în Europa, recomanda o abordare strategica bazata pe pastrarea integritatii si functionarii ecosistemului si pe managamentul durabil al resurselor naturale din componentele marine si terestre ale zonei de coasta. În acest sens, statele membre ale U.E. trebuie sa dezvolte strategii care sa identifice rolul diferitelor structuri administrative în acest proces si sa stabileasca instrumentele necesare pentru implementarea principiilor în context national, regional sau local.

În Romînia gospodarirea integrate a zonei costiere este reglementata prin legea cadru nr. 280/2003, care include prevederi referitoare la principiile generale si regimul de folosire al zonei costiere diferentiat pe activitatile economice principale. Totodata, se stabilesc si principalele masuri, mecanismele economice si financiare necesare, atributiile si raspunderile autoritatilor implicate, participarea publicului si controlul activitatii de gospodarire integrata a zonei costiere.