Dezastre naturale. alunecările de teren

Argument

Am ales această temă pentru a cunoaşte riscurile unor alunecări de teren, cauzele producerii lor şi modul de combatere. Unii oameni nu au nici o idee despre aceste alunecări, aşa că am vrut să le prezint câteva informaţii asupra acestui lucru.

De ani de zile oamenii de ştiinţă, dar şi simpli cetăţeni au fost fascinaţi de tornade, uragane, fulgere, valuri uriaşe sau alunecări de teren. Din nefericire schimbările climatologice din ultimi ani au dus la înmulţirea şi intensificarea acestor fenomene, motiv pentru care am decis să ilustrez în paginile atestatului meu caracteristicile alunecărilor de teren, dar şi cum a influenţat omul amplificarea lor.

Fascinantele imagini surprinse de cei care le urmăresc şi studiază de ani de zile, mi-au permis realizarea unui atestat captivant, plin de informaţii noi care vor purta cititorii într-o lume puţin cunoscută.

CAP I. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Introducere

Scoarţa pământului sau litosfera, adică învelişul de piatră al globului pământesc, n-a avut întotdeauna aspectul de astăzi, după cum nici aspectul său actual nu va rămâne veşnic, ci se va modifica fără-ncetare.

Modificările litosferei privesc atât structura sa internă cât şi forma sa exterioară, relieful. Unele modificări, mai ales acelea care se referă la structura internă a scoarţei terestre, se produc încet şi imperceptibil pentru om, iar durata lor se măsoară cu sutele de mii sau chiar cu milioane de ani.

Structura internă a scoarţei, adică modul geometric cum sunt dispuse în spaţiu rocile care o alcătuiesc, poartă în ştiinţă numele de tectonică. Din această cauză, forţele mecanice care iau parte la formarea structurii scoarţei, adică acelea care determină tectonica sa, poartă numele de forţe tectonice. Ele îşi au originea în interiorul globului.

Modificările care privesc relieful se produc mai mult sau mai puţin repede şi nu numai că sunt uşor de observat, dar prin caracterul lor dinamic şi uneori violent, provoacă adesea pagube însemnate. Uneori, anumiţi agenţi naturali provoacă degradarea terenurilor şi le fac improprii lucrărilor de construcţii de mari proporţii sau chiar culturilor de orice fel.

Cea mai însemnată modificare a reliefului este determinată de deplasările de teren care se produc la suprafaţa scoarţei pământului. Prin deplasări de teren înţelegem mişcarea unor mase, adică a unor porţiuni mai mici sau mai mari de teren, dintr-un loc în altul, în general de la un nivel mai ridicat la altul mai coborât, pentru a se obţine un echilibru mai stabil al materialelor constitutive.

Deplasările de teren sunt puse în mişcare de forţa dinamică a gravitaţiei, iar acţiunea acesteia este înlesnită de mai mulţi factori ce vor fi arătaţi mai jos. Problema deplasărilor de teren preocupă din ce în ce mai mult pe oamenii de ştiinţă, ingineri constructori, silvici, ca şi pe vrednicii agricultori, viticultori, pomicultori. Ea preocupă de asemenea şi pe cititorul dornic de a se instrui, pentru a înţelege fenomenele naturale din jurul său.

1.2. Definiţie şi semnificaţie

Noţiunea de alunecare de teren defineşte atât procesul de deplasare, mişcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanţi, cât şi forma de relief rezultată. În sens restrâns, strict al noţiunii, alunecările de teren sunt procese gravitaţionale, în general, rapide (pot fi însă şi lente) de modelare a terenurilor în pantă, la care masele sau materialele care se deplasează sunt separate printr-un plan sau sisteme de plane de alunecare de partea stabilă, neantrenată în mişcare. În limbajul popular din România există termeni prin care se încearcă o separare a procesului de forma de relief rezultată – glimee, ţiglăi, iuţi, fărâmituri -, aceştia din urmă precizând şi caracteristicile morfografice de ansamblu a corpului alunecării de teren.