Dezvoltare rurală și regională - județul Hunedoara

Istoric

Prima mentiune documentara din 1267 „Castrum Nostrum Hunod“, este legata de sediul unui magistrat regal si de maiestria mesterilor tabacari, pielari si cojocari de aici. In 1409 regele Sigismund de Luxemburg cedeaza cetatea familiei Corvinestilor, care o vor transforma intr-o resedinta feudala. Aici a fost nucleul stapanirii lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei.

Extragerea minereurilor de fier, practicata inca de pe vremea dacilor si a romanilor, a contribuit la dezvoltarea siderurgiei. La sfarsitul secolului XIX au fost construite funiculare si cai ferate inguste, intre anii 1882 - 1884 fiind puse in functiune primele trei furnale. In anul 1919 au luat fiinta „Uzinele de fier Hunedoara“ - proprietate de stat.

Principalele obiective turistice sunt: Castelul Corvinestilor (sec. XIV)

Muzeul fierului

Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae (sec. XV)

Statuia pedestra a lui Iancu de Hunedoara

Bustul lui Avram Iancu

Bustul lui Iancu de Hunedoara

Bustul lui Michael Klein

Muzeul de Istorie din Castelul Corvinestilor

Municipiul dispune de doua hoteluri, Rusca si Termorep, alte posibilitati de cazare existand in cadrul complexului turistic Cincis, situat la 8 Km distanta.

Situat in partea centrala a judetului, la 220 - 270m altitudine, pe valea Cernei, la 19 Km de municipiul Deva, ocupa o suprafata de 97 Km2. In teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatile Racastie, Bos, Hasdat, Pestisu Mare, Ghelari si Teliucul Inferior.

Resedinta Judetului

Resedinta judetului Hunedoara este municipiul Deva, asezat la poalele Cetatii Deva (ultima ramificatie a muntilor Poiana Rusca), pe Valea Muresului, la intrarea acestuia in culoarul Deva-Zam-Lipova. Numele Devei releva la origine o dava dacica. Pe dealul ce domina orasul in partea lui vestica, la o altitudine de 371 m se afla Cetatea Devei, zidita in secolul XIII. Prima atestare documentara a Devei dateaza din anul 1269. Orasul cunoaste o perioada de stralucire in timpul voievodului Iancu de Hunedoara, al familiei Corvin si, mai ales, in timpul principelui Gabriel Bethlen. Deva a fost un puternic centru feudal militar si administrativ de care se leaga numeroase episoade din istoria Transilvaniei. În august 1849, inainte de infrangerea revolutiei pasoptiste, cetatea a sarit in aer ca urmare a exploziei depozitului de munitii. În 1870 ia fiinta la Deva Asociatia cultural nationala "Societatea pentru fond de teatru roman". Dealul Cetatii este un monument al naturii cu sute de specii florale rare. Principalul monument de arhitectura din oras este castelul Magna Curia, constructie din secolul XVI, transformata de principele Gabriel Bethlen in 1621, in stilul renasterii, cu influenta baroca din secolul XVIII. Actualmente aici se afla Muzeul civilizatiei dacice si romane, infiintat in 1882 si care adaposteste una din cele mai valoroase colectii arheologice din tara (peste 23 de mii de piese arheologice descoperite in asezarile de pe Valea Muresului si din cetatile dacice din Muntii Orastiei), colectie numismatica, etnografica, biblioteca si documente, sectie de stiinte ale naturii.

Vecini

Sud - Gorj;

Vest - Caras Severin, Timis;

Nord-Vest - Arad;

Nord-Est - Alba;

Sud-Est – Valcea.

Suprafata si structura

Suprafata totala a judetului Hunedoara este de 706 267 ha, avand urmatoarea structura:

arabil 88 894 ha vii 173 ha

pasuni 154 152 ha livezi 4 022 ha

fanete 101 024 ha paduri 316 908 ha

(ca suprafata impadurita, judetul ocupa locul al 4 – lea la nivel national)

Relieful judetului este variat, predominant muntos, cu inaltimi ce coboara de la 2500 m in sud (Muntii Retezat si Parang), la 200 m in Valea Muresului. Între masivele din sud ale muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale muntilor Poiana Rusca si Apuseni (Metalici), se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului se afla o zona depresionara mai larga. Încadrate de masive muntoase, se gasesc doua depresiuni: cea inalta, deluroasa a Petrosanilor (pe Valea Jiului), si cea joasa a Hategului.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Hunedoara se suprapune pe două mari unităţi tectono-structurale structurale : autohtonul danubian şi pânza getică. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoică aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Munţilor Banatului şi zona sedimentar vulcanică a Carpaţilor Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în masivele Vâlcan, Parâng, Retezat, Ţarcu iar pânza getică în Munţii Godeanu, Şureanu şi Poiana Ruscă. Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline, peste care se suprapun formaţiuni sedimentar-mezozoice, în special calcare jurasice. Formaţiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) şi mezozoice (gresii, şisturi argiloase, calcare), constituie învelişul sedimentar al cristalinului. Şisturile cristaline ce constituie pânza getică, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în vestul Munţilor Şureanu şi în Poiana Ruscă. Zona sedimentaro-eruptivă a Carpaţilor Apuseni este alcătuită din formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, şisturi argiloase, conglomerate, gresii) şi magmatite (gabrouri, bazalturi), precum şi din formaţiuni neogene (bazalturi, andezite, piroclastite).

Relieful judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.