Dezvoltarea Durabilă a României și Controlul Natalității

1. Problematica populaţiei în România

“Aşa cum dezvoltarea eficientã depinde de buna cunoaştere a resurselor naturale şi a celorlalte resurse, tot aşa, planificarea dezvoltãrii depinde de buna cunoaştere a structurii, creşterii şi mişcãrii populaţiei.”

Demografia este studiul ştiinţific al populaţiei. Demografii cerceteazã nivelurile şi tendinţele privind mãrimea populaţiei şi componentele acesteia. În aceloi timp, ei cautã explicaţii ale schimbãrilor demografice şi impactul acestora asupra societãţii. Se folosesc de recensãminte, de înregistrãrile naşterilor, deceselor, de registrele vizelor şi, uneori, de registrele şcolare şi chiar de registrele auto. Ei modeleazã aceste date în forme prelucrabile cum ar fi numere, rate sau rapoarte.

Vârsta şi sexul sunt caracteristicile de bazã ale unei populaţii. Fiecare populaţie are o structurã diferitã pe vârste şi sexe - numãrul şi proporţia bãrbaţilor şi femeilor din fiecare grupã de vârstã – iar aceastã structurã poate avea un impact considerabil asupra situaţiei sociale şi economice, atât în prezent cât şi în viitor.

Unele populaţii sunt relativ tinere, adicã, au o proporţie mare de persoane în grupele de vârstã mai tinere. Ţãrile cu fertilitate ridicatã din Africa, cu proporţii mari ale adulţilor tineri şi ale copiilor, sunt exemple concludente. Alte populaţii sunt relativ îmbãtrânite, cum ar fi multe ţãri din Europa. Aceste douã tipuri de populaţii au structuri pe vârste deosebit de diferite; ca o consecinţã, au şi proporţii diferite ale populaţiei încadrate în muncã sau în şcoalã, au nevoi medicale diferite, preferinţe de consum diferite, chiar şi modele diferite ale infracţionalitãţii. Structura pe vârste a unei populaţii are o strânsã legãturã cu modul în care trãieşte acea populaţie. Ţãrile în curs de dezvoltare au populaţii relativ tinere, în timp ce ţãrile mai dezvoltate au populaţii îmbãtrânite sau pe cale de a îmbãtrâni. În multe ţãri în curs de dezvoltare, 40% sau mai mult din populaţie este sub vârsta de 15 ani, în timp ce 4% este de 65 de ani şi peste. Pe de altã parte, cu puţine excepţii, în ţãrile dezvoltate, mai puţin de 25% din întreaga populaţie este sub vârsta de 15 ani şi mai mult de 10% este de 65 ani oi peste.

Piramida vârstelor aratã, grafic, structura unei populaţii pe vârste şi sexe. Barele orizontale reprezintã numãrul sau proporţiile bãrbaţilor şi femeilor pentru fiecare grupã de vârstã. Suma proporţiilor tuturor grupelor de vârstã, pe sexe, din piramida vârstelor este egalã cu 100%. Piramida vârstelor poate arãta structura pe ani sau pe grupe de vârstã. În piramida din figura 1.1 barele de la baza piramidei aratã procentajul populaţiei de sub 1 an, în România, în 2005. În fiecare an, o nouã cohortã apare la baza piramidei, în timp ce cohorta de deasupra ei urcã. Pe mãsurã ce cohortele îmbãtrânesc, inevitabil, acestea pierd membri din cauza deceselor, sau pot câştiga sau pierde membri din cauza migraţiei. Dupã vârsta de 45 de ani, pierderea membrilor se accelereazã, determinând îngustarea piramidei spre vârf. Aceste piramide oferã, dintr-o singurã privire, foarte multe informaţii despre o populaţie. De remarcat, de exemplu, cã femeile sunt majoritare în grupele de vârstã înaintatã. În cele mai multe ţãri, femeile trãiesc mai mult decât bãrbaţii. Piramida vârstelor populaţiei României în 2005, ne dezvãluie o populaţie în scãdere, generatã în primul rând de scãderea rapidã a natalitãţii imediat dupã 1990. Se poate observa uşor, cum evenimentele din trecut au modelat forma piramidei. Proporţia micã de persoane în grupa de vârstã 60-64 de ani se datoreazã natalitãţii scãzute ce a urmat celui de-al 2-lea Rãzboi Mondial, urmatã de o revenire şi, apoi, de o nouã scãdere în anii 1956-1966. Politicile pronataliste au alterat din nou aspectul piramidei prin generaţiile numeroase rezultate din perioada 1967-1989. Piramidele vârstei ce sunt construite pe ani de vârstã pot scoate în evidenţã caracteristici pe care piramidele pe grupe de vârstã le-ar masca.

Figura 1 – Piramida vârstelor pentru România, în anul 2005

Structura populaţiei ţãrilor poate fi diferitã în funcţie de modelele de fertilitate, mortalitate şi migraţie, din trecut şi prezent, caracteristice fiecãrei ţãri. Cu toate acestea, se disting trei profiluri generale ale structurii populaţiei:

• Creşterea rapidã este evidenţiatã de o piramidã în formã de „accent circumflex” caracteristicã unei populaţii cu un mare procentaj al persoanelor tinere;

• Creşterea moderatã este reflectatã de o piramidã în formã de „cãpiţã” caracteristicã unei populaţii cu un procentaj mai mic al persoanelor tinere ; aceasta evidenţiazã cã procesul de îmbãtrânire nu este prea avansat;

• Creşterea 0 sau scãderea populaţiei este indicatã de o piramida care are formã de „urnã”, caracterizând o populaţie cu semne avansate de îmbãtrânire demograficã, în care grupele de vârstã au proporţii relativ egale, reducându-se gradual spre vârful piramidei.