Dezvoltarea Regiunii S-E în Contextul Crizei Economice

1.REZUMAT

În anul 2008 criza i-a găsit total nepregătiţi pe oficialii români care declarau că efectele crizei nu vor afecta economia românească foarte mult. Aşa se explică întârzierea cu care s-a acţionat pentru diminuarea efectelor crizei.

Începand cu 2009 comunităţile locale din Regiunea de Sud -Est au suferit nu numai de pe urma crizei financiare mondiale ci şi a recesiunii economice interne. Criza a fost determinată de o creştere economică nesănătoasă, de vreme ce se poate volatiliza într-un singur trimestru. Şi asta pentru că am avut în aceşti ani o creştere bazată pe consum, finațat pe datorie. Cauza principală este consumul excesiv pe datorie.

Cele mai dezvoltate județe din Romania vor fi cele mai vulnerabile în fața crizei, în perioada următoare, avand legături foarte strânse cu economia mondială. Vor avea probleme şi judetele dependente de un singur investitor major, precum Galați, unde activează ArcelorMittal.

Cele mai puțin vulnerabile județe se află în sudul şi estul tarii, fiind preponderent agricole şi intreținând relații economice tradiționale.

Solția pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexă decat un pachet de ajutoare de stat care riscă să ne arunce înapoi în timp la deficite mari şi inflație cu două cifre.

Trebuie început cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja şi pe care ii poți economisi. Din economiile astfel făcute se poate gândi un plan de investiții în infrastructură, pentru că acestea aduc locuri de muncă şi au un efect important de antrenare în economie. Desigur, trebuie îndreptate si greşelile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creşte veniturile bugetare, ceea ce e greu în timp de criză, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscală şi pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare să depaşească cu bine perioada de criză.

2. CUVINTE CHEIE: Credite, falimente, finanțare, recesiune economică, mediu de afaceri

3. INTRODUCERE

Criza economică a debutat pe piaţa americană în octombrie 1997, s-a declanşat cu putere şi s-a extins cu repeziciune, ca urmare a globalizării. Cunoscând consecinţele globalizării, multe din statele europene au acţionat preventiv pentru diminuarea efectelor crizei care se prefigura. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în România , unde criza i-a găsit total nepregătiţi pe oficialii români care declarau că efectele crizei nu vor afecta economia românească foarte mult. Aşa se explică întârzierea cu care s-a acţionat pentru diminuarea efectelor crizei.

Din ianuarie 2009 încep să se simtă efectele crizei economice în România la nivelul populației, mai ales la nivelul populației active. Aceste efecte s-au concretizat în principal în pierderea unor locuri de muncă, scăderi ale veniturilor din muncă şi prin deprecierea cursului leu - euro dublată de o creştere a dobânzilor care a dus la blocarea creditării şi la scăderea veniturilor disponibile ale populației active (principalii consumatori).

Criza financiară şi economică mondială a condus la un declin semnificativ al economiei regiunii Sud –Est, PIB-ul fiind în scădere în primul trimestru al anului 2009 comparativ cu primul trimestru al anului 2008. Impactul crizei asupra economiei nu este uniform. De exemplu, industria este mult mai profund afectată decât comerţul şi agricultura. De asemenea, activităţile orientate spre export sunt afectate mai puternic decât cele orientate spre piaţa internă

Principalele canale de contaminare prin care a ajuns criza financiară şi economică în comunităţile locale ale regiunii Sud-Est sunt: micşorarea cererii interne şi externe, reducerea fluxurilor de investiţii străine directe, diminuarea transferurilor guvernamentale la bugetele locale, precum şi creşterea şomajului ca urmare a întoarcerii migranţilor acasă

Toate aceste canale de contaminare au fost asociate cu o recesiune în 2009: transferurile guvernamentale către bugetele locale au acoperit doar 85% din nivelul planificat în aceeaşi perioadă; cererea externă s-a redus brusc, după cum a fost demonstrat de o micşorare cu 20% a exporturilor în primul semestru al anului 2009; cererea internă s-a comprimat, lucru sugerat de reducerea cu 4,4% a vânzărilor cu amănuntul în aceeaşi perioadă;

Toate aceste efecte s-au transpus în încetinirea ritmului de creştere economică la nivel local, care se manifestă sub mai multe aspecte – micşorarea salariilor, scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă, , micşorarea cheltuielilor de consum şi altele. Dar, în afară de efecte economice, criza financiară a generat şi consecinţe sociale negative. Unii experţi susţin că în aceasta perioada s-a observat o creştere a ratei de incidenţă a problemelor psihologice, inclusiv depresii şi tentative de sinucidere.

Interviurile aprofundate, focus-grupurile şi sondajul sociologic au confirmat fără echivoc că tensiunile sociale şi familiale sunt în creştere datorită pierderii locurilor de muncă şi reducerii veniturilor, dar şi din cauza lipsei de încredere în ziua de mâine;