Cuprins
- INTRODUCERE 2
- 1. Analiza SWOT a regiunii Valea Sucevei 4
- 2. Propuneri de dezvoltare şi diversificare a ofertei turistice 7
- 3. Principalele forme de turism cu potenţial de competitivitate la nivel european şi internaţional 8
- 4. Programe turistice practicate în regiunea Valea Sucevei – portofoliu de produse 10
- 4.1. Propunerea unui produs turistic de tip circuit în Bucovina 11
- 4.2. Propunerea unui produs turistic de tip sejur 12
- 5. Oportunităţi şi riscuri în cadrul procesului de dezvoltare a regiunii Valea Sucevei în contextul integrării în structurile Uniunii Europene 13
- BIBLIOGRAFIE 16
Extras din proiect
INTRODUCERE
Motto: „Partea cea mai nobilă a României
este aici în Bucovina, şi această
calitate se cere să fie valorificată şi
revărsată asupra întregului pământ
românesc”.
Nicolae Iorga, Cernăuţi,
13 iulie 1924
Valea Sucevei a fost şi este o vatră a culturii şi civilizaţiei tradiţionale, dezvoltate de-a lungul anilor. Cadrul natural generos a dus la constituirea unor aşezări închegate, oraşe şi sate pitoreşti care au renăscut şi s-au consolidat datorită oamenilor care “au sfinţit” aceste locuri. Moştenirea de veacuri îmbinată cu peisaje de vis îndeamnă astăzi turistul să vină în Bucovina, regiune care oferă prin cadrul său natural nenumărate posibilităţi de recreere şi odihnă, iar prin cultura sa îmbogăţeşte spiritual turistul aflat în zonă. După cum afirmă Nicolae Iorga în citatul anterior, această zonă are nenumărate bogăţii ce trebuiesc valorificate, pentru a fi cunoscute de toţi românii şi nu numai.
Valea Sucevei include două municipii: Rădăuţi şi Suceava; oraşele: Solca, Milişăuţi, Vicovu de Sus, Salcea, Cajvana, Liteni; comunele (Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma, Straja, Vicovu de Jos, Bilca, Gălăneşti, Frătăuţii Vechi, Frătăuţii Noi, Putna, Bălcăuţi, Calafindeşti, Pătrăuţi, Şcheia, Marginea, Suceviţa, Satu-Mare, Volovăţ, Arbore, Grăniceşti, Dărmăneşti, Dorneşti, Horodnic, Todireşti, Pârteştii de Jos, Cacica, Stroieşti, Adâncata, Mitocul Dragomirnei, Vereşti) cu satele componente.
Totalitatea resurselor naturale ce concretizează noţiunea de ofertă turistică primară, alături de ansamblul resurselor create de om reprezentând oferta turistică secundară, oferă individualitatea unei zone din punct de vedere turistic, asigurând premisele unei activităţi turistice permanente şi de perspectivă. Parte componentă a ofertei turistice, potenţialul, constituie prin valoare, accesibilitate, dimensiuni şi varietate, condiţia esenţială a dezvoltării turismului în limitele unui perimetru. Diversitatea potenţialului turistic se identifică prin varietatea zonelor turistice în care predomină fie obiectivele naturale, fie cele cu caracter cultural, etnografic, istoric. În funcţie de gradul de organizare turistică pot fi individualizate şi areale în care se îmbină obiectivele din ambele categorii, atât cele naturale, cât şi cele antropice. Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, regiunea Valea Sucevei, care face parte din judeţul Suceava, deţine un potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate.
Prezentarea punctelor de atracţie turistică din regiunea Valea Sucevei, elemente constitutive ale potenţialului turistic antropic, trebuie să aibă ca punct de plecare obiectivele de interes turistic internaţional. Din categoria acestora fac parte, în primul rând mănăstirile cu fresce exterioare (Arbore, Suceviţa) ce atrag fluxuri importante de turişti români cât şi străini pe tot parcursul anului, dar mai ales în perioada unor sărbători creştine, vestigiile arheologice, muzeele.
Se remarcă de asemenea tradiţia în olărit, străvechi meşteşug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a cărui vechime este argumentată de descoperirile arheologice din zonă.
Spiritul gospodăresc şi firea primitoare a bucovinenilor atrag anual un număr mare de turişti din ţară şi străinătate, care se pot caza în funcţie de preferinţe, la hotel, pensiune turistică, cabană, vilă turistică, sau alte forme de cazare. În municipiul Suceava, deoarece este reşedinţă de judeţ, continuă să domine hotelurile, dar apar şi unităţi mai mici ca suprafaţă şi număr de locuri de cazare, de tipul pensiunilor urbane. Potenţialului turistic natural al localităţii Suceviţa a dus la o dezvoltare accentuată a structurilor de cazare, ca răspuns la cererea tot mai mare. Astfel, această localitate a depăşit cu mult ponderea unităţilor de cazare din municipiul Rădăuţi, prin numărul mare al unităţilor de tip pensiune turistică rurală, alături de alte unităţi de tip vilă turistică, motel/ han, şi chiar un hotel.
Transportul spre zonele de interes turistic rămâne destul de slab dezvoltat. În regiune există numeroase firme de transport, care dispun de autocare şi autobuze, şi care colaborează cu agenţiile de turism sau cu reprezentanţii unor unităţi de cazare, pentru a asigura transportul unor grupuri de turişti. Transportul feroviar în cadrul arealului Valea Sucevei este deficitar, deoarece durata de parcurs este mare pentru o distanţă mică, cauza fiind trenurile vechi, de mică viteză de tip „personal”. O altă cauză este lipsa legăturilor între mai multe obiective turistice. Unele localităţi, printre care şi localităţi cu potenţial turistic ridicat, nu beneficiază de acest tip de transport (ex. Suceviţa). În alte localităţi, inundaţiile au distrus structura căii ferate, oprind astfel accesul cu ajutorul acestui mijloc de transport (ex. Brodina, Nisipitu)
De asemenea, în regiune există un aeroport pe teritoriul comunei Salcia, care deserveşte atât curse interne, cât şi zboruri externe, cursele regulate asigurând legătura cu capitala ţării. Dar, pentru a corespunde cererii tot mai intense, este necesar ca infrastructura existentă să fie modernizată în vederea efectuării de zboruri curente externe şi pentru a îndeplini standardele de calitate specifice aeroporturilor moderne
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dezvoltarea Turismului in Regiunea Valea Sucevei in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.doc