Diferențe dintre geografia umană și geografia fizică

Notiuni generale: definitia geografiei, obiect de studiu, metode

Atunci cand este vorba de geografie, trebuie facuta o distinctie clara intre intelesul ei din trecut si cel actual. Desi are o vechime de mai bine de 2000 de ani, nu ne putem referi in acea perioada la o disciplina de sine statatoare, ci doar la un ansamblu de cunostinte si practici, menite sa ajute oamenii vremii sa cunoasca mai bine natura, ceea ce ii inconjoara, cerul, astrele, sa le ofere posibilitatea de a se orienta si pozitiona mai bine in spatiu, de a folosi toate acele invataturi pentru a-si imbunatati viata.

Daca ne orientam asupra etimologiei cuvantului (din limba greaca: ge=pamant, graphe=descriere, insemnare), ne dam seama ca geografia se ocupa cu descrierea planetei. Dar aceasta nu este constituita numai din elemente naturale, ci le contine si pe cele sociale, in speta oamenii cu ansamblul de transformari pe care le-au adus naturii.

Prin extensie, se poate afirma ca geografia studiaza realitatea inconjuratoare, spatiul sub toate aspectele lui, incluzandu-le si pe cele temporale, in consecinta, ne putem da seama de complexitatea sa ca disciplina. Din acest motiv au existat neintelegeri si impedimente in procesul constituirii sale ca stiinta net delimitata, certificata si cu obiect de studiu si metode precis stabilite. Tot din acest motiv s-a recurs la segregarea geografiei in fizica si umana, intrucat s-a considerat ca volumul de informatie era prea mare si cunostintele prea vaste si diferite pentru a fi incadrate unei singure discipline. Pe parcursul proiectului se va dezvalui, oricum, ca separarea a fost indusa si de contextul istoric, politic si de diferitele ideologii ale celor care si-au adus contributia in domeniu.

Dupa cum s-a vazut, obiectul de studiu al geografiei il reprezinta realitatea inconjuratoare, dupa cum spun unii, sau spatiul, inteles si ca suprafata terestra, dupa afirmatiile altora, desi aici nu se incadreaza si atmosfera, pe care geografia o studiaza, totusi. Cert este ca putem face apel la etimologia cuvantului pentru a sugera obiectul de studiu al geografiei si putem afirma ca acesta este Pamantul ca ansamblu, astfel clarificand toate problemele de ordin conceptual si delimitativ.

Cat despre metodologia sau metoda stiintei, aceasta reprezinta „ansamblul de cai, procedee si mijloace de cercetare, cunoastere si transformare a realitatii.” Putem include aici mijloacele prin care este observat si descris spatiul, metodele de cartare si cartografiere etc. Metodologia este cea datorita careia, in principal, a aparut separatia intre geografia fizica si cea umana, intrucat metodele de studiu pentru cele doua sunt diferite si necesita pregatire consistenta si separata, iar actualmente nu se mai pune accent pe enciclopedismul oamenilor de stiinta ci pe contributia lor reala si elementul de noutate adus in domeniul in care activeaza.

Cateva definitii ale geografiei se impun a fi mentionate, astfel putem observa o evolutie a conceptului de-a lungul timpului.

Claudius Ptolemeu afirma ca geografia este acea „stiinta sublima care citeste in cer imaginea Pamantului.” Bineinteles ca anticii faceau mai mult referire la partea fizica a geografiei si nu la cea umana, acest lucru datorita faptului ca geografia se afla la inceputurile sale atunci iar spatiul terestru nu fusese inca cunoscut in totalitate sau intr-o maniera care sa permita oamenilor orientarea spre altceva.

Paul Vidal de la Blache sustinea ca „geografia este stiinta locurilor”, ce capata trasaturi diferite datorita „diferentelor” sociale asociate cu diversitatile naturale ale locurilor.

F. Richtofen (1883) era de parere ca „geografia este stiinta despre fata Pamantului dupa deosebirile ei locale”. Se observa, odata cu trecerea timpului, o preocupare tot mai mare pentru local, o tendinta de restrangere a enciclopedismului, deci o afirmare in crestere a unor ramuri precum microgeografia sau aparitia unora precum geografia regionala.

Din Glosarul Comitetului Geografic Britanic (1950) aflam ca geografia este „stiinta care descrie suprafata Pamantului, cu referire particulara asupra relatiilor arealelor.”

Mai ales dupa 1900, se observa o diferentiere a definiitilor date stiintei, in functie de ramura din care fac parte geografii (fizica sau umana), cat mai ales de scolile de care apartin.