Dobrogea Turistica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dobrogea Turistica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 60 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nedea Petronela Sonia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Geografie, Turism

Cuprins

Capitolul I – Prezentarea generalǎ a Dobrogei p.
1.1 Încadrarea în teritoriu. Limite şi vecini p.
1.2. Căi de acces p.
1.3. Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a Dobrogei p.
1.4. Prezentarea principalelor elemente din cadrul natural al Dobrogei p.
1.5. Nivelul de dezvoltare economico-social p.
Cap. II – Analiza şi valorificarea potenţialului turistic natural al Dobrogei p.
2.1. Potenţialul turistic al reliefului p.
2.2. Potenţialul climato-turistic p.
2.3. Potenţialul turistic al apelor p.
2.4. Potenţialul turistic al componentelor învelişului bio-geografic p.
Cap. II – Analiza şi valorificarea potenţialului turistic natural al Dobrogei p.
2.1. Potenţialul turistic al reliefului p.
2.2. Potenţialul climato-turistic p.
2.3. Potenţialul turistic al apelor p.
2.4. Potenţialul turistic al componentelor învelişului bio-geografic p.
2.5. Prezentarea principalelor arii protejate p.
Cap. III – Analiza şi valorificarea potenţialului turistic antropic al
regiunilor dobrogene p.
3.1. Obiective turistice religioase din Dobrogea p.
3.2. Obiective turistice cultural-istorice p.
3.3. Arta populară și manifestările etno-folclorice p.
3.4. Alte obiective turistice de natura antropică p.
Cap. IV – Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a Dobrogei p.
Concluzii p.
Bibliografie p

Extras din document

INTRODUCERE

Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în Dobrogea ar trebui sǎ fie o prioritate pentru România, deoarece Dobrogea este o regiune în care întâlnim pe lângǎ forme de relief diferite de la Delta Dunǎrii pânǎ la munţii vechi ai Dobrogei, pânǎ la situri arheologice, mânǎstiri, grote şi nu în ultimul rând salba de staţiuni pentru agrement de pe malul Mǎrii Negre, beneficiind în general de o reţea de infrastructurǎ care sǎ faciliteze accesul la aceste obiective turistice.

Pornind de la acest lucru putem evidenţia trei direcţii importante în desfǎşurarea turismului în zona Dobrogei:

1) Delta Dunǎrii, unde turiştii se pot caza în hoteluri si pensiuni, aici pot beneficia de excursii pe canale unde pot fi organizate fie partide de pescuit, fie pentru a fi pusă in valoare flora si fauna de care se bucurǎ Delta Dunǎrii.

2) Siturile arheologice, mânăstirile, grotele şi chiar podgoriile constituie un punct de atracţie turisticǎ, important prin faptul cǎ turiştii pot vizita pe lângă vestigiile cetăţilor greceşti de pe malul mării, peştera Sfântului Andrei considerat creştinătorul acestor meleaguri, cât şi vizite la podgorii renumite unde se organizează serbǎri cu degustări de vinuri. Pe teritoriul Dobrogei se mai întâlnesc şi vestigii musulmane, lipoveneşti care şi ele vin sa întregeascǎ paleta de obiective turistice, importante de atins.

3) De-a lungul litoralului românesc avem salba de staţiuni cuprinse între Vama Veche şi Năvodari, unde turiştii beneficiază de cazare în hoteluri între 2 şi 5 stele cu posibilităţi de tratament balnear în staţiuni precum Eforie Nord, iar în zona staţiunilor Neptun şi Mamaia o gamă mai diversă de distracţii reprezentate aici de parcuri de distracţii cum ar fi Satul de Vacanţă şi Aqua Magic, cluburi, restaurante cu program special, cât şi locuri de desfăşurare a unor spectacole, atât pe scene amenajate, cât şi în diverse locuri în aer liber a unor formaţii de top din România şi din afară.

La toate acestea contribuie atât binecunoscuta ospitalitate a românilor cât şi farmecul fetelor autohtone.

Capitolul I

Prezentarea generalǎ a Dobrogei

Dobrogea, una din cele 16 regiuni administrativ-teritoriale ale României, ocupǎ partea de sud-est a ţǎrii. În latitudine teritoriul ei se desfǎşoarǎ pe aproape 2º, între punctele extreme Chilia Veche (45º 25´ latitudine nordicǎ) şi Limanu (43º 46´ latitudine nordicǎ).

1.1. Încadrarea în teritoriu. Limite şi vecini

Dobrogea este situatǎ pe aceeaşi latitudine cu sudul Franţei, nordul Italiei, Crimeea şi nordul Caucazului. În longitudine este cuprinsǎ între 27º 12´ longitudine esticǎ (punct extrem localitatea Almalǎu, raionul Adamclisi) şi 29º 41´ (punct extrem oraşul Sulina).

La vest, nord şi est, regiunea Dobrogea are limite naturale: o luncǎ brǎzdatǎ de bǎlţi la vest, Delta Dunǎrii la nord şi litoralul Mǎrii Negre la est. Numai cǎtre sud teritoriul este prins de uscat. De aici şi imaginea pǎmântului Dobrogei ca o peninsulǎ înconjuratǎ de trei pǎrţi de ape, înlǎuntrul cǎreia se aflǎ un podiş, a cǎrui înǎlţime variazǎ între 50-500 metri.

Astfel delimitatǎ, între Dunǎre şi mare, aceastǎ regiune reprezintǎ poarta maritimǎ a României, o punte de legǎtură între restul ţǎrii şi Marea Neagrǎ.

1.2. Căi de acces

Există mai multe căi de acces în zona Dobrogei: transportul cu trenul, iniţiat de către Societatea Naţionalǎ a Căilor Ferate Române -„SNCFR”, care oferǎ posibilitatea deplasǎrii spre zona dobrogeanǎ cu:

-trenuri accelerate şi personale pe ruta Bucureşti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore)

-trenuri personale pe ruta Constanţa - Tulcea (4 ore)

De asemenea, alte mijloace de transport sunt:

-AUTO al cǎrui program cuprinde curse regulate: Bucureşti, Galaţi, Constanţa – Tulcea

-cursele aeriene care în 45 de minute efectuează traseul Bucureşti – Tulcea

-cursele navale clasificate în:

-curse clasice:Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina (8 ore)

Tulcea - Sulina (3 ore)

Tulcea - Chilia Veche - Periprava (4.30 ore)

Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore)

Crişan - Mila 23 (1 oră)

-curse speciale (rapide): Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina (4.30 ore)

Tulcea - Sulina (1.30 ore)

Tulcea - Sf. Gheorghe (2 ore)

Fisiere in arhiva (1):

  • Dobrogea Turistica.doc