Elveția

1.Caracteristici generale

Elvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhin. Imaginea bancherilor si laptareselor, a ciocolatei si ceasurilor de mana, statiunilor montane sau cantecelor tiroleze a fost mereu corelata cu numele acestei frumoase tari. Inceputurile sale dateaza din preistorie, cand, in jur de 10.000 I.Hr., dupa topirea zapezilor din perioada erei glaciare, un popor de vanatori si pescari s-a asezat in Mittelland. Prin 400 I.Hr, retii au patruns in partea de Sud-Est a tarii; triburi germanice au fortat tribul puternic celtic al helvetilor sa migreze spre Galia.Iulius Caesar i-a prigonit pe helveti, invingandu-i la Bibracte, in Burgundia. Intre 58 I.Hr.—400 D.Hr, romanii au ocupat o zona defensiva de-a lungul Dunarii si Rinului, convietuind alaturi de celti, intr-o relativa armonie. In 771 regele Carol, devenit mai tarziu Carol cel Mare, a unit Elvetia ca regat al Francilor.Tara este impartita in comitate, care au format baza pentru actuala democratie pe cantoane.

Suprafata: 41285 Km patrati

Distanta maxima: N-S = 220 Km

E-V = 348 Km

Lungimea granitei: 1882 Km

Populatia: 7.164.000 loc (dintre care 19,6% straini)

Capitala: Berna

Orasele cele mai mari:

• Zurich (337.000 loc.)

• Geneva (173.000 loc.)

• Basel (169.000 loc.)

Limbi vorbite:

• Germana elvetiana – 63,7%

• Franceza – 19,2%

• Italiana – 7,6%

• Retoromana – 10,6%

• Alte limbi – 8,9%

Cele patru limbi vorbite in Elvetia reflecta varietatea tarii. Multi elvetieni insa vorbesc sau inteleg cel putin o limba straina, de obicei engleza.

Religie:

Catolici – 46,1% Protestanti – 40%

Moneda:

Francul elvetian (S. Fr.)

Fus orar :

Ora Europei centrale (GMT + 1 ora)

2.Istoria

Actualul teritoriu este locuit inca din Antichitate de triburi celtice (helvetii).Acestea au fost ulterior romanizate (in sec. I-V d.Hr.).Alamanii si burgunzii se stabilesc aici din sec.III d .Hr.Teritoriul Elvetiei apartine succesiv Imperiului Francilor,statului burgundy si Imperiului Romano-German.Crestinarea se produce intre sec.VII-IX.Din sec.XIII (1291) cateva cantoane elvetiene (Ury,Schwyz) formeaza o confederatie care isi pastreaza independenta .In sec XVI, unele cantoane adera la Reforma,altele raman fidele catolicismului.Prin Tratatul de pace de la Westfalia (1648) este recunoscuta independenta Confederatiei Helvetice.In anul 1815 Congresul de la Viena declara Elvetia stat cu neutralitate deplina.La 12 septembrie 1848, Constitutia proclama Elvetia stat federal,cu un guvern central cu sediul la Berna.Elvetia nu participa la cele doua razboaie mondiale,respectandu-se neutralitatea.In anul 1979 este creat cantonul Jura.In urma unor referendumuri este respinsa aderarea la ONU (1986).In 1989 se desfiinteaza armata si adera la UE in 1992. Adera la ONU in 2002.

3.Statul

Potrivit Constitutiei din 1 ianuarie 2000,este o republica federala parlamentara in care puterea executive este detinuta de un cabinet (Consiliul Federal) numit de Adunarea Federala,iar cea legislativa este exercitata de Adunarea Federala (Consiliul Cantoanelor si Consiliul National).Presedintele este ales de Adunarea Federala pentru un an.Se caracterizeaza prin multiparitism: Partidul Popular Elvetian (fondat in 1971), Partidul Crestin Popular (1912), Partidul Verzilor (1983), Partidul Social-Democrat (1888).

4.Cadrul natural

4.1.Relieful

Sub aspectul configuratiei generale a reliefului, in Elvetia se disting trei regiuni naturale principale: in toata partea sa meridionala, centrala si orientala, Alpii Elvetieni ocupa 58% din suprafata tarii. In partea de vest, Muntii Jura ocupa 12% din suprafata totala, in timp ce regiunea numita Podisul Elvetiei (Mitteland sau Tara de mijloc a Elvetiei), dezvoltata intre cele doua lanturi de munti, se intinde pe 30% din suprafata.

Elvetia este tara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1786m, alt max. 4634m vf.Dufourspitze din Monte Rosa) ocupa partea central-sudica a tarii si se intind intr-un arc de 1200 Km, de la Riviera franceza pana la portile Vienei; din principalele grupe de munti ai lantului alpin situati pe teritoriul Elvetiei fac parte: Alpii Bernezi, Alpii Lepontini, Alpii Vallici, Alpii Glarici si Alpii Reticoni. Lantul alpin este de varsta recenta, mezozoic-neozoica, iar din punct de vedere structural, este format dintr-o zona cristalina (sisturi cristaline si granite), avand si o zona sedimentara pe flancuri alcatuita din sisturi, calcare, gresii. Alpii ating cea mai mare inaltime in sudul Elvetiei, in zona Valais, unde se afla celebra piramida din Matterhorn (4477 m) in apropierea celui mai inalt pisc – Dufourspitze. De aici izvorasc cateva dintre raurile principale ale Europei, precum raul Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leaga de cateva lacuri alpine precum Lacul Geneva (Lac Leman), Lacul Zurich (Zurichsee), Lacul Neuchatel si Lacul Constanta (Bodensee).

Intre culmile muntoase se afla numeroase vai longitudinale, in care se gasesc asezari omenesti, dar si importante coridoare de comunicatii . Comunicarea intre vaile dintre munti de realizeaza prin rape transversale numite ,,cluses’’ .Lacurile formeaza tranzitia dintre munti si tinuturile joase.

Muntii Jura (alt. medie 800m), stabilesc frontiera occidentala cu Franta, fiind situati in partea de NE a Elvetiei, in regiunea cuprinsa intre Rin si Aare; acestia se prezinta sub forma unor platouri larg ondulate (alt max. 1679m in vf. Tendre); in structura regiunii intra formatiuni sedimentare jurasice, cretacice si tertiare, calcarele fiind predominante; de asemenea, relieful carstic este bine reprezentat. Pornind de la o regiune mai inalta in partea de sud spre o regiune de coline in partea de nord, se pot distinge trei zone mai importante: zona muntilor Jura Neuchâtelezi (regiunea cea mai inalta), zona muntilor Jura Bernezi ( mai putin inalti decat muntii Jura Neuchâtelezi, abia depasesc 1300m) si platoul muntilor Jura Septentrionali (regiune colinara, ale carei altitudini nu depasesc 600-700 m ).