Energia și modificările climatice

Schimbarile climatice sunt atribuite direct sau indirect unei activitatilor omenesti care altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatului. Sistemul climatic reprezinta un ansamblu care înglobeaza atmosfera, hidrosfera, biosfera si geosfera, precum si interactiunile lor. Emisiile reprezinta eliberarea în atmosfera de gaze cu efect de sera sau de precursori ai unor asemenea gaze. Gazele cu efect de sera sunt constituenti gazosi ai atmosferei, atât naturali cât si antropici, care absorb si remit radiatia infrarosie.

Modificarile climatice constituie cel mai mare pericol cu care se confrunta omenirea în ultimele milenii, amenintând mediul natural, economia mondiala, modul de viata, securitatea si siguranta tuturor. Modificarile climatice pot fi continue, care avanseaza lent, si anomalii manifestate brusc. Puternic resimtite în România si în alte parti ale lumii, ambele anunta o era plina de pericole catastrofale. Evaluarile anterioare ale specialistilor în fizica atmosferei si meteorologie, ca media globala a temperaturii va creste cu cca. 1,7 ÚC în decursul acestui secol, sunt acum dezmintite de alte studii potrivit carora acest efect va fi de câteva ori mai intens.

Din cauza fenomenului de sera planetar, atmosfera se incalzeste simtitor. Dar pentru ca temperatura globului sa se uniformizeze, iau nastere furtuni si precipitatii cu intensitati pâna acum neobisnuite, rezultand excese locale de genul caniculei, secetei, incendiilor de paduri, etc. Astfel, zonele tropicale sunt lovite de uragane cu vânt de peste 250 km/h, iar cele temperate cunosc furtuni violente si, probabil, perioade de ger sau viscole puternice. Aceste dereglari climatice, se produc deja peste tot în lume. În România apar tornade, iar în Golful Mexicului se produc saptamânal uragane distrugatoare.

Încalzirea globala, determinata de gazele cu efect de sera (GES) si de alte cauze mai putin evidente, va fi urmata de consecinte care se vor manifesta mai lent, dar vor fi catastrofale. Pe lânga uragane, topirea gheturilor în munti si la poli, încalzirea apelor marine si intensificarea precipitatiilor vor ridica nivelul oceanelor, facându-le sa invadeze permanent si trecator insulele si câmpiile continentale, reducând suprafetele cultivabile. Fluviile se vor scurta si, împreuna cu râurile si pâraiele, vor inunda din când în când, asa cum s-a întâmplat în vara anului 2005. Torentii care se scurg pe pantele terenului patrund în subsoluri, garaje si la parter distrugând peretii de chirpici si materiale usoare, declanseaza alunecari de teren, submineaza fundatii, etc. Trebuind sa fie deplasati treptat spre terenuri mai înalte, locuitorii vor resimti lipsa de produse agricole, fiind obligati sa recurga suplimentar la hrana din mari.

Temperatura creste mai repede la poli decât la Ecuator si mai mult în emisfera nordica decât în cea sudica; se apreciaza ca în aceste zone ea va fi cu 5...6 ÚC mai mare în deceniile urmatoare. Totodata, diminuarea suprafetelor acoperite cu zapada sau gheata va scadea capacitatea de reflexie a radiatiei solare luminoase, crescând absorbtia de caldura la suprafata terestra. Se va ajunge la o ridicare cu 5...6 m a nivelului oceanelor, astfel ca Olanda, jumatate din Bangladesh si Calcutta ar putea fi invadate de ape. Concomitent, influenta favorabila a Curentului Golfului va fi împiedicata de numeroasele aisberguri desprinse din calota nordica, în deplasarea lor catre sud. Astfel, nord-vestul Europei va suferi o racire pronuntata, posibil chiar o noua era glaciara, a carei durata nu se poate sti. Într-o anumita masura, restul continentului se va raci si el.

Fenomene vulcanice imprevizibile si alti factori naturali ar putea influenta modificarile climatice. Inundatiile din vara lui 2005 si gerul de la începutul anului 2006 ar putea fi doar un avertisment pentru ceea ce ne asteapta în viitor.

"Declaratia Organizatiei Meteorologice Mondiale Asupra Climatului Planetei", publicata la 15 decembrie 2004 informând ca media temperaturii la suprafata globului a crescut cu 0,44 ÚC într-un singur an (comparativ, în decursul întregului secol XX aceasta crestere a fost de 0,60 ÚC), au existat mari disparitati regionale si se mentioneaza cazurile Spaniei, Portugaliei si României pentru valorile record ale caniculei vara, precum si faptul ca un val exceptional de caldura a lovit timp îndelungat Australia de est si India de nord, cauzând multe decese iar în Peru si Asia meridionala, un val de frig a facut 600 victime; o seceta prelungita a afectat zone întinse din Africa, vestul SUA, Afganistan si Pakistan, iar în China de sud s-a produs cea mai mare seceta din ultimii 54 de ani. Incendii de padure au devastat o suprafata record în Alaska, unde seceta a fost agravata de calduri anormale; ploi abundente si inundatii s-au produs în sudul SUA, în Europa de rasarit, în Asia occidentala, Bangladesh, Japonia si pe coastele Braziliei (situatia din 2005 înca nu se produsese).