Europa Nordică - indicatori turistici

I CADRUL NATURAL

1.1 Specificul geografic

Tara Suprafata (km2) Populatie (mil.loc) Capitala

Danemarca 43,1 5,4 Copenhaga

Norvegia 323,8 4,6 Oslo

Suedia 450,3 9 Stockholm

Finlanda 338,2 5,2 Helsinki

Islanda 103 0,3 Reykjavik

Letonia 64,6 2,3 Riga

Lituania 65,3 3,4 Vilnius

Estonia 45,2 1,3 Talinn

1. LIMITELE REGIUNII GEOGRAFICE

Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului, ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic, si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune: pozitia geografica, istoria, limba si cultura popoarelor. In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia si Lituania.

Limite:

- N: Marea Barents

- S: Belarus, Polonia, Germania, Marea Nordului, Marea Baltica

- E: Rusia

- V: Marea Norvegiei, Marea Nordului, Oceanul Atlantic

Asezare: la nord de paralela de 54° latitudine nordica; extremitatea nordica a europei este Capul Nord (Norvegia)

Europa Nordica

2. RELIEFUL – CARACTERISTICI DE ANSAMBLU

- regiune peninsulara (Scandinavia, Yutlanda) si insulara (Islanda)

- tarmuri foarte crestate (Norvegia)

- golfuri adanci, intortocheate

- fiorduri (vechi vai glaciare invadate de apa marilor)

- relief vechi (munti, podisuri, campii) –Alpii Scandinavi, Campia Europei de Est

- prezenta circurilor si vailor glaciare ( In Laponia norvegiana se afla cea mai mare suprafata de ghetari din Europa continentala)

- multe lacuri glaciare legate prin rauri scurte si cascade (Finlanda 60 000 de lacuri)

- relieful Islandei este format dintr-un podis rezultat prin intarirea lavei

3. ASPECTE CLIMATICE

Regiune este caracterizata de doua zone climatice: zona temperate in sud si zona rece, in nord. In sud clima temperata este rece cu precipitatii ce scad de la vest la est. In nord clima este subpolara, cu ierni aspre si veri scurte si racoroase. Totusi , tarmurile vestice ale Peninsulei Scandinavice nu ingheata in timpul iernii datorita curentului cald al Atlanticului de Nord. Finlanda, Norvegia si Suedia sunt tarile cele mai dezavantajate de climatul rece, aspru, deseori cu temperaturi negative si zapezi care nu se topesc din noiembrie pana in aprilie. Prin pozitia sa, Danemarca are un climat mai bland. Vanturile de vest o incalzesc in timpul iernii si confera temperaturi moderate vara. Tarile baltice sunt situate in zona climatului temperat continental si au parte de precipitatii ce scad de la vest la est.

4. ELEMENTELE BIOPEDOGEOGRAFICE

Peisajul specific Europei nordice este cel al padurilor de amestec si al padurilor de conifere (pini, molizi, brazi, mesteceni etc). Finlanda este cea mai impadurita tara a Europei, padurile ocupand doua treimi din suprafata, urmata indeaproape de Suedia si Norvegia. Peisajul natural este completat de etajul tundrei (muschi, licheni, stancarie), de mlastini, turbarii, lande (Danemarca). Fauna este cea caracteristica zonelor montane (ursi, lupi, elani, rasi, reni)

5. RESURSE NATURALE

- potentialul hidroenergetic al raurilor (Finlanda, Norvegia, Suedia). In Norvegia aproape toata productia de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale.

- lemnul

- resurse piscicole

- petrolul si gazele naturale din Marea Nordului

- minereul de fier si de uraniu (Suedia)

- terenurile arabile

Trepte de relief si valori altitudinale din Europa Nordica

Fanafjord – lac glaciar din vestul Norvegiei

Muntii Stancosi

1.2 INDICATORI CADRU AI DEZVOLTARII POLITICO-SOCIALE

INDICATORI AI CADRULUI POLITIC

RANG SCOR

Danemarca 10 5,6

Norvegia 34 5,1

Suedia 23 5,3

Finlanda 15 5,5

Islanda 36 5,1

Letonia 71 4,6

Lituania 68 4,6

Estonia 47 4,9

Din punct de vedere al cadrului politic tarile din nordul Europei s-au impus clar prin sisteme bine definite ce s-au dovedit a fi foarte eficiente, mai ales dupa criza economica a anilor ’90. Estonia, Letonia si Lituania au avut un context diferit, implict o perioada de tranzitie mai dificila din cauza fostului regim comunist prin care au trecut. Intre timp s-au detasat de sfera de influenta ruseasca si au progresat din punct de vedere economic urmand “modelul nordic”, atat de ravnit. Din grafic reies indici cu valori asemanatoare in toate tarile nordice in ceea ce priveste cadrul politic, insa privind graficul cu locurile pe care le ocupa statele la nivel mondial observam ca se detaseaza Finlanda, Danemarca si Suedia. In calculul acestor indici s-a tinut cont de respectarea drepturilor de proprietate, cerintele pentru obtinerea vizelor, transparenta politicii guvernului, timpul necesar si resursele necesare pentru a porni o afacere etc. Statele nordice detin locuri fruntase in ierarhia mondiala la acest capitol, mai putin fostele tari comuniste in care este greu de sters amprenta regimului socialist, dar schimbarile si progresul conceptiilor democratice sunt vizibile. Printre punctele forte cu care se poate lauda aceasta regiune sunt:

- reforme clare in privinta taxelor

- gradul scazut al coruptiei

- drepturile cetateanului sunt rareaori incalcate

- locuri de munca in legalitate

- sistem politic transparent, practic, eficient

- a fost rareori utilizat dreptul de veto

Norvegia

Presedinte: Regele Harald V

Forma de guvernare: Monarhie Constitutionala - Parlamentul cu 169 de membri, alesi de catre popor la fiecare 4 ani

Suedia

Presedinte: Regele Carl Gustaf al XVI - lea

Forma de guvernare: Monarhie Constitutionala - Parlamentul cu 349 de membri, alesi de catre popor la fiecare 4 ani

Finlanda

Presedinte: Tarja Halonen

Forma de guvernare: Republica Prezidentiala - Parlamentul cu 200 de membri, alesi de catre popor la fiecare 4 ani

Danemarca

Presedinte: Regina Maegareta a II - a

Forma de guvernare: Monarhie Constitutionala - Parlamentul are 179 de membri, alesi de catre popor la fiecare 4 ani

Islanda

Presedinte: Olafur Ragnar GRIMSSON

Forma de guvernare: Republica Constitutionala - Parlament unicameral care consta in 63 de scaune, alese prin vot popular pentru o perioada de patru ani.

Estonia

Presedinte: Toomas Hendrik ILVES

Forma de guvernare: Republica - Parlament unicameral cu 101 de scaune, alese prin vot popular pentru o perioada de patru ani.

Letonia

Presedinte: Valdis ZATLERS

Forma de guvernare: Democratie Parlamentara unicamerala cu 100 de scaune alese prin vot popular, care se bazeaza pe reprezentare proportionala, pe o perioada de patru ani.

Lituania

Presedinte: Valdas ADAMKUS

Forma de guvernare: Democratie Parlamentara unicamerala cu 141 de scaune (71 de scaune alese prin vot popular si 70 de scaune alese prin reprezentare proportionala) pe o perioada de patru ani.