Evaluarea potențialului turistic al județului Argeș

Date generale

Situat în partea central-sudica a României, judetul Arges, cu o suprafata de 682631 ha, reprezinta 2,9% din teritoriul tarii. Pe teritoriul judetului Arges se intersecteaza paralela de 45o latitudine nordica cu meridianul de 25o longitudine estica. Altfel spus, acest punct marcheaza jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, dar si jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) si Muntii Urali ( estul Europei ).

Punctele extreme sunt localizate în comunele:

- Nucsoara la nord

- Mirosi la sud

- Dragoslavele la est

- Ciomagesti la vest

Judetele învecinate sunt:

- Basov si Sibiu la nord

- Teleorman la sud

- Dâmbovita la est

- Olt si Vâlcea la vest

Structura administrativa a judetului cuprinde: 3 municipii: - Pitesti - resedinta judetului, Câmpulung, Curtea de Arges, 4 orase: Costesti, Mioveni, Topoloveni, Stefanesti, 95 comune si 577 sate.

Pozitia geografica si relieful înconjurator care îl protejeaza de influenta vânturilor din vest si est, asigura judetului o clima temperat-continentala cu ierni blânde. În ceea ce priveste temperaturile extreme înregistrate la Statia de Observare Pitesti amintim: -19,4oC (26 ianuarie 2000) si 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lânga mari variatii de temperatura, exista si mari diferente în ceea ce priveste cantitatea de precipitatii de la 684,1 litri/mp în anul 1996, la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrata la Statia de Observare Pitesti.

Diversele forme de relief se îmbina într-o armonie deplina, predominante (55,0% din suprafata ) fiind cele de înaltime medie - Dealurile Subcarpatilor Getici si Podisul Getic. Jumatatea cealalta este împartita aproximativ egal între munti (25,0%) si câmpii (20,0%).

Regiunea montana din nord apartine culmilor celor mai înalte ale Carpatilor Meridionali cu Masivul Fagarasului (vârful Moldoveanu - cel mai înalt vârf din tara noastra, cu o altitudine de 2544 m si vârful Negoiu cu 2535 m) si partii vestice a masivului Bucegi, cu muntii Leaota si Piatra-Craiului, despartiti de culoarul tectonic Bran-Rucar. Flora acestei zone cuprinde elemente rare, ocrotite cum sunt : floarea de colt, smârdarul, iedera alba, ghintura galbena, zâmbrul, s.a. Suprafetele întinse, acoperite cu paduri adapostesc în rezervatii variate specii de interes cinegetic : mistretul, caprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagra, cinteza, cocosul de munte, vulturul plesuv, brun si cenusiu. Dintre rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Arges putem aminti : Parcul National "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrasi, Valea Vâlsanului, Pestera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslanesti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea si Granitul de la Albesti.

Judetul beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzând bazinele hidro ale Argesului si afluentii sai: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Bratia Argeselul, Oltului cu afluentul sau Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale.

În Subcarpatii Getici , la Nucsoara, exista Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în tara, având o suprafata de 2,2 ha si adâncime maxima de 5 m. În zona montana se gasesc lacuri de origine glaciara: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de aproximativ 470 milioane mc.

Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formând terasele largi, simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argesului si Cândestiului, cu versanti acoperiti cu întinse livezi si vita de vie.

Treapta sudica de relief apartine câmpiei si este fragmentata de râurile Arges, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi si fertile, constituind zona cerealiera de seama a judetului.

Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar, constituindu - se în acelasi timp în valoroase resurse naturale. Pasunile si fânetele naturale - suport pentru cresterea animalelor, dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafata agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului.

Întregul se completeaza cu aurul verde - padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor în zona deluroasa, uneori chiar pâna în câmpie, adapostind o fauna diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia prima necesara industriei lemnului, constituie o importanta sursa de energie si în acelasi timp au capacitatea de regularizare atmosferica si hidrica a biosferei .

În fine, dar nu în ultimul rând, nu sunt de neglijat zacamintele de uraniu din judet – sursa energetica a viitorului, de titei si gaze naturale, carbuni, minereuri nemetalifere – materia prima a industriilor specifice. Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltarii nu numai industriale ci si agricole a judetului.

Istorie

1.000.000 - 100.000 î.Hr. (paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând "culturii de prund" (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând "culturii abbevilliane".

sec.II î.Hr. Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia.

106- 271 d.Hr. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia imperiala romana Dacia Felix.

193-211 Împaratul Septimius Severus construieste Limes Transalutanus, care strabatea judetul Arges în diagonala, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era aparat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argesan ( Scarisoara-Rucar, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Fâlfani, Urlueni).