Evaluarea potențialului turistic al județului Iași

I. POZITIONAREA SI LOCALIZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI IASI

Judetul Iasi este situat in partea de nord- estica a Romaniei si cuprinde un teritoriu uniform, cu un refief de podis, situate intre vaile raurilor Moldova la vest si Prut la est ( care contituie si granita cu Republica Moldava). Raurile principale se insriu intr-un sistem hidrologic unitar, cu vai aproximativ paralele, cu directia NV-SE, ce sectioneaza teritoriul judetului in trepte etajate de la vest la est.

Judetul Iasi are o suprafata de 5476 Kmp, fiind un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tarii ( ocupand locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei).

II. RESURSE NATURALE TURISTICE

Turismul a devenit in judetul Iasi un fenomen de masa cu profunde implicatii economice, sociale, politice si educative formative.

Cresterea continua a veniturilor oamenilor muncii, extinderea timpului liber, accesul la mijloacele de transport si servicii turistice, amplificarea gradului de cultura au stimulat si dinamizat activitatea turistica.

Atractivitarea peisajului turistic este determinata, in primul rand, de componentele culturale ale acestuia si intr-o masura mai modesta de componentele naturale

1. RELIEFUL

Relieful judeţului Iasi este deluros sub foarma de interfluvii largi, cu platori intinse si cu versanti cu diferite grade de inclinare, pante cuprinse intre 50 si 250 si de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m).

Relieful judetului prezinta elemente de atractie in Podisul Central Moldovenesc, respectiv Coasta Iasilor, sau la contactul Podisului Sucevei, din vestul judetului cu, Campia Moldovei.

De o deosebita atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Repedea, asemanator Feleacului de la Cluj, Dealul Motca si Coasta structurala de la Ruginoasa, care deschide o priveliste deosebita asupra vaii Siretului.

2. RETEAUA HIDROGRAFICA

Reteaua hidrografica ce strabate teritoriul judetului Iasi cuprinde artere destul de variate ca marime, cum sunt portiunile corespunzatoare din sectorul mijlociu al Prutului si Siretului, un sector restrans din cursul inferior al Jijiei si al Miletinului si alte rauri mici, autohtone. Desi densitatea totala a raurilor oscileaza in jurul valorii de 1,5 km/km², numai 30% dintre ele au o scurgere permanenta, restul fiind semipermanente si intermitente. Datorita acestui fapt s-a simtit nevoia costruirii unui mare numar de iazuri, care contribuie la regularizarea regimurilor scurgeriisi la revolvarea unor necesitati de ordin practice, gospodaresc.

Raurile reprezinta cea mai importanta sursa hidrografica a regiunii, caracterizandu-se printr-un regim cu frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, care dau nastere la viituri si inundatii cu efecte negative asupra economiei.

Lacurile reprezentate in special prin iazuri, au o mare raspandire mai ales in partea nord-estica a judetului.

Apele subterane si namolurile balneare de la Baile Nicolina, de valoare nationala, precum si cele de la Strunga sau de la Raducaneni, Breazu si Baiceni au contribuit la dezvolvarea in cadrul judetului a unui puternic turism balnear.

3. CLIMA

Datorita pozitiei geografice a judetului Iasi, clima sa are un caracter continental destul de pronuntal, integrandu-se tinutului climatic al podisului deluros al Moldovei. Ea este influentata in mare masura de prezenta maselor anticiclonilor atlantic si continental. In timpul verii predomina timpul secetos , cu temperaturi ridicate, a caror valoare maxima absoluta, la Iasi, a fost de 40ºC. Iarna, cea mai mare parte a Moldovei este acoperita de mase de aer venite dinspre nord-est si nord, fiind adesea expusa viscolului. Minima absoluta, inregistrata la Iasi, a fost de – 30,6ºC. Rezulta deci o amplitudine maxima absoluta de 70,9ºC.

4. VEGETATIE SI FAUNA

A. Vegetatia. Prezenta pe teritoriul judetului Iasi a unor unitati geomorfologice si climatice bine individualizate a determinat si o diferentiere a covorului vegetal, in sensul ca in partea de sud a Campiei Moldovei intalnim o vegetatie de silvostepa, iar in sectoarele inalte de podis o vegetatie dominanta de prezenta padurilor de foiase.

Padurile iesene prezinta o deosebita importanta pentru organizarea ariilor turismului periurban: Paun, Repedea, Birnova, la sud de Iasi, plantatiile si in partea palcurilor naturale de la Ciric, Breazu, Cetatuia, in preajma Iasilor, padurile din preajma localitatilor Tomesti, Voinesti si Strunga, ariile forestiere din perimetrul Dealului Mare- Cirjoaia, din zona Motca si Mircesti, Lunca Siretului si din zona Strunga – Miclauseni – Trei Iazuri.

B. Fauna. Existenta faunei este strans legata de specificul invelisului vegetal si de aceea se poate vorbi de fauna padurilor de foiase, fauna de silvostepa , de lunca si acvatica.

Cea mai mare parte a faunei terestre o intalnim in cuprinsul padurilor. Dintre mamiferele caracteristice se intalnesc: veverita, caprioara, mistretul, lupul, vulpea si iepurele, fiind specii euritope. Dintre pasari de padure mentionam: sturzul, cucul, mierla, uliul, fazanul.Reptilele sunt prezente prin sarpele de padure si gusterul.

Fondul piscicol al judetului se intovaraseste cu elementele de mare interes cinegetic ( rata salbatica, lisita) intalnite in Lunca Jijiei, a Prutului si a Siretului, cat si in aria luciilor de apa de acumulare de la Tansa – Belcesti, Podul Iloaiei, Cucuteni, Ciric si altele.

Zona este însemnată şi din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) şi o scoică(corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia si Africa.