Cuprins
- 1. Aspect generale
- 2. Identificarea factorilor de risc asupra stării de sănătate a populaţiei a)Impactul factorilor geografici, geologici, hidrologici şi meteorologici asupra calităţii mediului şi asupra stării de sănătate a populaţiei
- b)Impactul factorilor antropici asupra asupra calităţii mediului şi asupra stării de sănătate a populaţiei
- 3. Condiţiile de mediu
- 4. Condiţiile de sănătate comunitare
- 5. Condiţii de sănătate la locul de muncă
- 6. Concluzii
- 7. Bibliografie
Extras din proiect
Evaluarea vulnerabilităţii a stării de sănătate a populaţiei la riscurile de mediu
1. Aspcte generale:
Comuna Zemeş, este situată în partea de nord-vest a judeţului Bacău, se dezvoltă de o parte şi de alta a râului Tazlăul Sărat, precum şi a afluenţilor săi şi se compune din două sate: Zemeş şi Bolătău.
Din punct de vedere geologic, comuna se află situată între două unităţi de relief:
- unitatea montană;
- unitatea subcarpatică.
Unitatea montană situată în partea de nord-vest cuprinde Munţii Goşmanu, iar în partea sud-estică se află sectorul subcarpatic al Depresiunii Tazlău-Caşin.
Comuna Zemeş este cuprinsă între coordonatele: 46o20'- 46o04' latitudine nordică şi 26o30'-26o47' longitudine estică.
Suprafaţa comunei Zemeş este de 105,370 km2, reprezentând 1,59% din suprafaţa judeţului Bacău.
Istoricul localităţii:
Prezenţa zăcămintelor de hidrocarburi a făcut ca cercetările geografice să înceapă înainte de anul 1900.
Primele lucrări de cercetare au fost făcute de M. H. Cocaud în 1866, care a studiat zăcămintele de petrol din zona Moineşti şi zona miocenă învecinată.
Reşedinţa comunei Zemeş, satul zemeş poartă acest nume din 1968. Înainte, satul era cunoscut sub numele de Tazlăul de Sus sau Tazlăul Sărat.
În comuna Zemeş, paralel cu evoluţia teritorială s-a înregistrat o creştere a numărului populaţiei. Unul din motive fiind principala resursă naturală din zonă: petrolul. Datorită exploatării petrolului au apărut numeroase locuri de muncă, care cu timpul au fost ocupate de oameni din afara localităţii, unii stabilindu-şi domiciliul în zonă.
Monoindustrializarea zonei (industria petroliră) a influenţat sub toate aspectele imaginea de ansamblu a satului, modificările importante în structura sa ca localitate, fiind puse sub semnul a tot ce inseamnă tehnologie petrolieră.
Raportat la un total de 5248 de locuitori în comună, (conform recensământului populaţiei din anul 2002), satul Zemeş prezintă din punct de vedere demografic o aglomerare a locuitorilor pe o suprafaţă a intravilanului (500,67 ha.) relativ redusă ca spaţiu destinat locuinţelor şi funcţiunilor complementare acestora, având un număr de 4047 de locuitori.
Nr. crt. Anul Nr de locuitori Sursa de informare
1 1891 605 Monografia comunei Zemeş (Dârlău Valeria, Dârlău C.)
2 1956 4 373 Dicţionar geografic al judeţului Bacău (Şerban L.)
3 1966 4 875 Dicţionar geografic al judeţului Bacău (Şerban L.)
4 1977 4 212 Dicţionar geografic al judeţului Bacău (Şerban L.)
5 1992 5 096 Monografia comunei Zemeş (Dârlău Valeria, Dârlău C.)
6 2002 5 248 Recensământ
Evoluţia numărului de locuitori (1891 – 2002)
După mai bine de un secol, populaţia comunei Zemeş număra în anul 2002, 5 248 de locuitori din care satul Zemeş – 4 047 de locuitori şi în satul Bolătău – 1 201 de locuitori.
Dinamica populaţiei se reflect în dinamica densităţii acesteia. Astfel densitatea medie a populaţiei este de 49,06 loc/km².
La recensământul din 2002, structura populaţiei pe grupe de vârstă se caracteriza printr-un număr ridicat al populaţiei tânără 0-14 ani.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaluarea Vulnerabilitatii a Starii de Sanatate a Populatiei la Riscurile de Mediu.doc