Evoluția teritorială a Municipiului Arad

1.Repere istorice

Săpăturile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului Arad au existat așezări omenești încă din perioada neolitică și, cu mici întreruperi, viața omenească poate fi urmărită până în secolul al XI-lea, când stăpânirea regatului feudal ungar se extinde și asupra acestei zone.

Între 1551-1552 Aradul este ocupat de turci, care ridica o nouă cetate pe locul actualei Fabrici Teba. În jurul acestei cetăți se dezvoltă noua așezare civilă.

În perioada ocupației otomane (1551-1687) orașul, pe lângă rolul său strategic, devine și un important nod comercial.

Breslele constituie, de asemenea, principala bază de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale de fabrică și al articolelor de lux, Aradul este considerat unul dintre cele mai renumite centre manufacturiere ale imperiului habsburgic, dinainte de Revoluția de la 1848.

Dupa cel de-al doilea război mondial, Aradul se dezvoltă în continuare ca centru industrial. Acum se dezvoltă marile platforme industriale cu mii de locuri de muncă, fapt care determină atragerea populației din mediul rural. Din cauza includerii Aradului în regiunea Banat, dezvoltarea orașului va fi mult încetinită în favoarea Timișoarei, capitala regiunii. Ca urmare a creșterii numărului de locuitori, au apărut noile cartiere de blocuri și zone de locuit: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micalaca, Faleza Sud și Banu Maracine.

După 1989 municipiul Arad devine centru universitar și un important pol de atracție pentru investitori

FIG.1 Harta istorica Arad

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Aradului

FIG 2.Dezvoltarea teritoriala a orasului ,harti suprapuse din trecut si prezent

2.Dezvoltarea Teritoriala si economica

Orasul s-a extins spre nord-vest, ocupand terenuri virane, si sud, in spatiul creat prin demolarea vechii cetati. Ca viitor centru al orasului se profila actuala Piata Avram Iancu unde se afla si primaria, reparata si marita intre anii 1769 si 1770.

Dupa terminarea noii cetati (1783) armata a impus un perimetru de siguranta de aproape doi km in jurul fortificatiei, in care ridicarea de constructii era interzisa, cele deja existente urmand a fi demolate. Dar construirea in aceasta zona a continuat fiind construit si primul teatru din oras. Planurile de sistematizare realizate in 1828 stabilesc centrul orasului in actuala Piata Avram Iancu.

Odata cu dezvoltarea industriala orasul s-a extins spre nord si vest in defavoarea cartierelor agricole. Noul ritm al vietii urbane din a doua jumatate a secolului XIX a impus organizarea transportului public urban.

Marea industrie continuă să fie reprezentată de uzina Astra, constituită în 1920 unde se vor construi vagoane de cale ferată și de tramvai, automotoare, camioane și chiar avioane; de fabricile de textile. Noi fabrici s-au adăugat activității industriale, de exemplu Fabrica de zahăr (1926), "Polyrom" (lacuri și vopsele,1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice 1935), "Iron" (aparate radio și electrotehnice). Astfel, în 1937 au existat 110 unități industriale în comparație cu 59 câte existau în 1919. Criza economică din 1929-1933 a cauzat falimentul multor fabrici mici și a concentrat marea parte a producției în 22 de mari companii. Activitatea economică s-a amplificat, plasând Aradul cu cele 4001 de companii pe a patra poziție din țară.