Evoluția teritorială a Municipiului Brăila

Introducere

Referatul prezinta evolutia orasului Braila din prisma mai multor aspecte: spatiale, economice, demografice si culturale. Se poate observa si o paralela intre prezent si trecut, intre ce era Braila si ce a mai ramas din orasul de alta data ,"oras al dacilor, in care se face comert mai mare decat in toate orasele tarii"(cronicarul grec Laonic Chancocondil, 1462).

Am ales sa tratez evolutia acestui oras din motive subiective, Braila fiind locul meu natal de care sunt legata profund, si din anticiparea oportunitatii de a dobandi mai multe cunostinte despre orasul care in cele peste sase secole a existentei sale, a stat in fata timpului ca o dovada a rezistentei, tenacitatii si inteligentei de a iesi invingator din infruntarea cu istoria.

Braila este orasul situat în partea de est-sud-est a României, in imediata vecinatate a Dunarii , aproximativ la intersectia paralelei de 45º25’ latitudine nordica cu meridianul de 27º54’ longitudine estica, într-o zona complexa de contact între unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Câmpia Brailei si Câmpia Siretului Inferior. Aceasta localizare geografica la contactul dintre lunca si câmpie , favorizata de conditiile naturale oferite de lunca si câmpie, se resimt pregnant în aspectul exterior, structura functionala si textura orasului.

II. Istoricul cerecetarilor

Despre Braila s-au scris numeroase lucrari datorita dorintei statornice de afirmare , luptei permanente cu impotrivirile timpului, asezarii temeinice in matca valorilor durabile a acestui oras care a dat culturii, stiintei romanesti si universale nume de prestigiu. Primele lucrari aparute au avut caracter descriptive si au fost realizate de I. G. Apostoleanu, în anul 1884 "Baile Lacu Sarat", iar în anul 1889 "Descrierea statiunii balneare de la Lacu Sarat, Braila".

În anul 1894 apare “Dictionarul geografic al judetului Braila", realizat de I. Delescu si O. Demetrescu.

Prima încercare de a înfatisa trecutul Brailei a facut-o profesorul Grigore Tocilescu într-o conferinta tinuta în localitate la finele secolului trecut; textul acestei conferinte nu s-a tiparit; el a servit însa la redactarea capitolului "Istoricul orasului" din articolul consacrat acestui oras si port dunarean din "Marele Dictionar Geografic al României", aparut în 1892. Cele mai numeroase lucrari referitoare la orasul Braila au fost tiparite dupa anul 1900, între acestea mai importante sunt: descrierea presei aparute în Braila în timpul ocupatiei, precum si istoricul întregii prese brailene - de la primul periodic, din 1839, pâna la cele 26 de periodice din 1926.

Cele mai importante cercetarit le-a facut, însa marele geograf Vintila Mihailescu, care descrie cadrul natural în care se afla situat orasul Braila, în volumele: "România - geografie fizica" (1926) si "Dealurile si câmpiile româniei" (1966).

În anul 1929 a aparut revista "Analele Brailei", întemeiata de Gh. T. Marinescu, aceasta revista a publicat cele mai multe din studiile consacrate istoriei orasului si judetului Braila, pe lânga acestea au fost publicate si studii geografice. "Analele Brailei" a creat o adevarata miscare culturala, stiintifica, literara si artistica, precum si una turistica privind Braila. Gh. T. Marinescu publica în anul 1929 un "Album" care înfatisa Braila veche, album ce cuprinde stampe, planuri, harti si analizeaza problema asezarilor omenesti din raiaua Brailei la 1790 si 1828, acestea au fost analizate în comparatie cu cele de pe harta austriaca care dateaza din 1790.

Profesorul brailean Radu Perianu s-a ocupat de raiaua brailei în "Anuarul de antropogeografie si geografie", publicând un plan al orasului care dateaza din 1830.